Problemele şi obiectivele crescătorilor de bovine

Din cele 22 de asociaţii înscrise în Federaţie şi cu drept de vot, la întâlnirea de la Arad au fost reprezentate 13 organizaţii judeţene. Adunarea a avut ca scop principal adoptarea programului de activitate al noii conduceri a FCBR, aprobat în cadrul Consiliului Director al Federaţiei, întrunit pe 23 august a.c., la Alba Iulia.

Obiectivele pe termen scurt şi de importanţă majoră ale noii echipe de conducere a FCBR se referă la elaborarea Ordinului MADR privind valoarea subvenţiei la bovine în 2011 şi data pentru începerea plăţilor şi acreditarea asociaţiilor judeţene şi a Federaţiei pentru efectuarea Controlului Oficial al Producţiei (COP) şi pentru preluarea Registrelor Genealogice pentru rasele de bovine existente în fermele membre, până la începutul anului viitor.

Pe ordinea de zi s-a discutat şi necesitatea elaborării din timp a actelor normative pentru acordarea ajutoarelor de stat la specia bovină. Federaţia şi-a propus ca legislaţia pentru subvenţiile care se vor aloca în 2012 să fie elaborată din acest an, astfel încât procedurile de solicitare şi de efectuare a plăţilor să nu se mai amâne pentru sfârşitul anului.

Comisii de specialitate şi de dialog cu instituţiile statului

Conducerea Federaţiei a supus la vot constituirea Comisiilor de dialog cu Ministerul Agriculturii şi cu instituţiile subordonate acestuia, respectiv APIA şi ANARZ, dar şi cu ANSVSA. Fiecare comisie va participa la întâlnirile cu autorităţile statului, iar cel puţin trei membri ai delegaţiei în relaţia cu MADR trebuie să asigure continuitatea în discuţii.

De asemenea, s-a hotărât ca, în colaborarea cu Ministerul, Federaţia să-şi trimită propunerile şi proiectele de legi cu şapte zile înainte de data întâlnirii, astfel încât reprezentanţii MADR să-şi prezinte punctul de vedere final încă de la prima întâlnire.

CNDP 2011 - 200 euro/bovină

Discuţiile cu Ministerul Agriculturii au demarat din a doua săptămână a lunii septembrie, iar subiectul numărul unu a fost cel referitor la plăţile naţionale directe complementare (CNDP) la specia bovină în 2011, respectiv valoarea sprijinului şi termenul de plată. „Valoarea totală a CNDP în 2011 este de 337.664.865 de euro, cu termenul legal de acordare începând cu 15 octombrie. Dorim să urgentăm publicarea Ordinului de Ministru cu privire la suma totală aprobată.

Ce putem obţine? Faţă de 2010, când s-au depus cereri pentru 1.390.000 capete, în acest an avem 1.482.000 capete solicitate. împărţind suma totală la numărul de animale, obţinem circa 200 euro/cap de animal. Aceasta este suma pe care mergem”, a concluzionat Claudiu Frânc, preşedintele FCBR.

Ministrul Tabără le-a promis crescătorilor de bovine că vor primi suma maximă permisă din bugetul de stat pentru CNDP în acest an, însă s-a plâns că nu poate fi întocmit cuantumul subvenţiilor până când nu se va şti exact numărul efectivelor de animale.

Viza pe cereri trebuie menţinută

... sunt de părere reprezentanţii Federaţiei, care au reproşat vechii conduceri, din a cărei structură au făcut parte şi actualii membri ai Consiliului Director, că au acceptat prea uşor renunţarea la viză. „Nu trebuie să renunţăm la viză. Ce s-a întâmplat recent a fost o lipsă de comunicare între vechea conducere şi membrii asociaţiilor, care a dus la ieşirea din scenă a acestei vize într-un mod nelalocul lui.

Greşeala a fost şi a colegilor noştri fermieri, pentru că s-au dus spre asociaţii făcute pe genunchi să le pună viza mai ieftin şi n-au ţinut cont de cei care i-au reprezentat până acum”, a punctat Claudiu Frânc. Acesta este de părere că asociaţiile cu drept de viză ar fi trebuit să fie cele reprezentative şi active, care pot dovedi că sunt funcţionale, relevant în acest sens fiind bilanţul contabil depus la Finanţe pe ultimul an de activitate, document ce nu poate fi falsificat.

În final, Frânc a concluzionat că nu a fost luat nici un leu pe viză, ci a fost percepută taxa aferentă cotizaţiei şi înscrierii în organizaţie, deoarece asociaţia nu putea să vizeze cererea unui fermier din afara organizaţiei.

Operatorii însămânţători, sub controlul asociaţiilor

Tot în relaţia cu ANARZ, va fi discutat actul normativ privind operatorii însămânţători, regulamentul şi modul de funcţionare a acestora, cu propunerea ca asociaţiile să autorizeze materialul seminal folosit la însămânţare, iar evaluarea însămânţătorilor să o facă tot asociaţiile, pe criterii clare. „Noi am adus legea într-o anumită formă, dar de două-trei luni stă blocată la Minister.

Propunerea noastră este ca orice material seminal care nu e autorizat de asociaţie spre a fi difuzat în teritoriul de competenţă al asociaţiei să fie confiscat şi distrus. în ceea ce priveşte evaluarea operatorilor, propunem să se facă de către asociaţie în funcţie de rezultate: ce rată de natalitate s-a înregistrat, câte doze per montă fecundă au folosit etc.”, a precizat preşedintele FCBR.

Ajutoare de stat în 2011

Pe lângă subvenţia acordată producătorilor de lapte din zonele defavorizate, crescătorii de bovine ar putea beneficia şi de ajutorul de criză în valoare de până la 15.000 euro. „Ajutorul se poate acorda numai celor organizaţi în forme juridice. Apoi, ca să putem face dovada că am suferit de criză, Ministerul i-a luat în calcul numai pe cei care au beneficiat de acciza redusă la motorină în 2010, aproximativ 37.000 de fermieri, deci foarte puţini. Trebuie să ne batem şi pentru acest drept”, a spus Frânc.

Tot la capitolul ajutoare de stat, fermierii au insistat pe acordarea şi elaborarea actelor normative privind bunăstarea la viţei. „Aici avem deja exemplul statului spaniol, care îl practică. Este singura categorie pe care, la ora actuală, putem s-o supunem aprobării pe bunăstare”, a explicat Frânc.

Mai puţină birocraţie

Conducerea Federaţiei a adus în discuţie necesitatea ca pentru toate formele de sprijin derulate prin APIA, deplasarea la sediile Agenţiei să se facă o singură dată, iar, pentru a evita încărcarea volumului de muncă al angajaţilor APIA, să se prelungească termenele de depunere a cererilor.

„Dacă anul trecut pentru zonele montane am prelungit de mai multe ori data limită a cererilor, anul acesta nu vom mai prelungi nici o zi”, le-a transmis, însă, ministrul Agriculturii crescătorilor de bovine cu care s-a întâlnit la Arad în prima zi a târgului Agromalim.

Măsuri discriminatorii

În sfera de competenţe ale ANSVSA, membrii FCBR prezenţi la Arad au stabilit ca prioritare: preluarea activităţii de identificare a animalelor, posibilitatea ca asociaţiile judeţene să poată emite inclusiv paşaportul bovinelor, iar fermele comerciale să nu mai fie obligate să plătească acţiunile sanitar-veterinare din Programul Strategic.

Pentru aceasta, MADR trebuie să revină asupra legislaţiei privind ajutoarele stat. „Regulamentul European nr. 1857 prevede asigurarea fondurilor pentru acţiunile de combatere a bolilor la animale şi la plante. Ministerul Agriculturii a omis să scrie în legea naţională a ajutoarelor de stat şi cuvântul animal.

Acesta este motivul pentru care am fost nevoiţi să plătim şi aceste acţiuni medicilor veterinari. Prin urmare, cerem completarea actului normativ”, a explicat Frânc.

COTA DE LAPTE

APRIL: România realizează doar 85% din cota pentru livrări

Cantitatea de lapte livrată procesatorilor de către producătorii români de lapte în ultimii trei ani reprezintă circa 85% din cota pentru livrări a României, deci nu se pune problema de plată a unor penalizări pentru depăşirea cotei de lapte, afirmă Petrişor Gheorghe, prim-vicepreşedintele Asociaţiei Patronale din

Industria Laptelui din România (APRIL), în replică la declaraţia recentă a vicepreşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, deputatul UDMR Attila Kelemen, că România trebuie să plătească penalităţi pe ultimii cinci ani pentru depăşirea cotelor de lapte şi de zahăr.

Potrivit lui Kelemen, parlamentarii români au validat, la începutul lunii septembrie a.c., documentul înaintat de Ministerul Agriculturii privind obligaţia ţării noastre de a plăti penalizările pentru depăşirea cotei de lapte şi modul în care aceste taxe sunt colectate, dar nu a putut preciza la cât se ridică penalităţile, întrucât acestea nu erau prevăzute în documentul depus spre aprobare de Ministerul Agriculturii.

„Trebuie făcută o distincţie clară între producţia de lapte a României şi cota de lapte a României. Cota totală de lapte alocată României este de circa trei milioane de tone, din care 1,4 milioane tone este cota pentru livrări. De vreo trei ani de zile, fermierii români nu reuşesc să depăşească 85 la sută din cota de lapte pentru livrări. Numai în situaţia în care s-ar depăşi această cotă s-ar pune problema unor penalizări”, ne-a declarat Petrişor Gheorghe.

Cu 21% mai puţin lapte livrat în ultimii patru ani

Mai mult, susţine reprezentantul APRIL, cantitatea de lapte colectată de procesatori de la producătorii români este în continuă scădere, în condiţiile în care efectivul naţional de vaci cu lapte este, de asemenea, din ce în ce mai mic, iar lipsa resurselor alocate de Ministerul Agriculturii sectorului de creştere a vacilor cu lapte ar putea face din România un importator net de materie primă, în cel mult doi ani.

„Din 2007, cantitatea de lapte livrată către procesare a scăzut cu 21 la sută. Mai rău, trendul se menţine negativ. În primele şase luni din 2011, cantitatea livrată a scăzut cu şase la sută faţă de primele şase luni din 2010.

Efectivele de vaci cu lapte au scăzut semnificativ. Ar trebui să facă ceva măcar pentru a stopa declinul. Dacă şi procesatorii şi fermierii aşteaptă soluţii de la oamenii politici, e trist să vezi că cei de la care aştepţi soluţii nu cunosc nici pe departe problema.

Procesatorii români sunt deja în competiţie pe piaţa românească cu alţi procesatori din Europa. Dacă Ministerul Agriculturii nu alocă suficiente resurse ca să dezvolte acest sector acum, pe un orizont de nu mai mult de doi ani, România o să fie importator net de materie primă”, a mai spus prim-vicepreşedintele APRIL.

„Segmentul de mijloc lipseşte din peisajul producătorilor de lapte”

APRIL a solicitat Ministerului Agriculturii reducerea birocraţiei şi a condiţiilor de accesare a fondurilor europene pentru producătorii de lapte care dezvoltă proiecte de maxim 100.000 euro. „Nu poţi să ceri acelaşi volum de documentaţie pentru un proiect de o sută de mii de euro ca pentru un proiect de două milioane de euro.

Acesta este unul din motivele pentru care lipseşte din peisajul producătorilor de lapte segmentul de mijloc, reprezentat de fermieri cu 70 până la 200 de animale, în timp ce sunt foarte mulţi necompetitivi, cu una, două vaci, care reprezintă, de fapt, o problemă socială şi mult mai puţini fermieri mari decât am avea nevoie, care au făcut investiţii gajându-şi case şi tot ce aveau pentru a-şi dezvolta un astfel de proiect, dar pentru sectorul de mijloc lucrurile sunt, deocamdată, foarte complicate”, afirmă Petrişor Gheorghe.