Plafonul promisiunilor a scăzut la 60 euro/ha

Pe lângă aceşti bani, cultivatorii de in şi de cânepă pentru fibră ar urma să mai primească 41,7 euro/ha, cei de hamei - 60 euro/hectar, în timp ce pentru cultivatorii de tutun vor fi acordaţi în plus 1.140 /ha, iar pentru cei de sfeclă de zahăr - 237 euro/ha.

Cuantumul propus, de 60,0 euro/ha, reprezintă 81,5% din cuantumul maxim posibil ce putea fi acordat, de 73,56 euro/ha, aprobat de Comisia Europeană şi care a fost promis tot anul de conducerea Ministerului Agriculturii.

Deşi valoarea sprijinului este mai mică decât maximul posibil, cei 60 euro/ha reprezintă o creştere de 18,4% faţă de valoarea subvenţiei pe suprafaţă acordată pentru 2010, de 50,64 euro/ha, iar cuantumul plăţilor directe, inclusiv al celor specifice, a fost stabilit, potrivit Ministerului Agriculturii, pentru a asigura până la 30% din costurile de producţie la hectar pentru majoritatea culturilor, se precizează în document.

Banii primiţi de agricultori vor fi, în realitate, ceva mai puţini decât sumele prevăzute în proiect, din cauza creşterii suprafeţei pentru care au fost solicitate plăţi pe hectar în acest an. Subvenţiile vor fi plătite în lei, la cursul de schimb de 4,3575 lei pentru un euro.

Suma totală necesară pentru plata subvenţiei pe suprafaţă pentru anul 2011, de 377,697 mil. euro (cca. 1,646 mld. lei), ce va fi plătită din bugetul Ministerului Agriculturii pe 2012, este suma maximă ce poate fi alocată în acest scop şi a fost comunicată de Ministerul de Finanţe la începutul lunii noiembrie, după discutarea bugetului de stat pe anul viitor cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), motivează Ministerul Agriculuturii în proiectul de act normativ.

Potrivit proiectului de buget de stat pe 2012 discutat în Guvern în 11 noiembrie 2011, Agricultura ar urma să primească anul viitor 14,9 mld. lei, cu un miliard de lei mai puţin decât în 2011.

Cine îşi va asuma lipsa banilor?

Chiar dacă sunt mai puţini decât calculele pe care agricultorii şi le-au făcut până acum bazându-se pe promisiunile ministrului Agriculturii şi ale premierului Emil Boc, aceşti bani vor putea fi plătiţi fermierilor începând cu 1 decembrie 2011, când încep plăţile pe suprafaţă conform regulamentelor europene, doar dacă Guvernul aprobă aceste sume înainte de sfârşitul lunii noiembrie.

„Am solicitat ca până la 30 noiembrie plăţile pe suprafaţă să apară într-o Hotărâre de Guvern. Şi eu pot să fac o sută de proiecte, dar se întoarce înapoi de la Finanţe, se întoarce de la Justiţie. N-am făcut-o în Monitorul Oficial până la 30 noiembrie, putem să uităm. Probabil îşi asumă cineva asta. În faţa agricultorilor trebuie să îşi asume cineva”, ne-a spus Daniel Botănoiu, preşedintele Confederaţiei ProAgro.

Dacă ar fi să fim cârcotaşi, am zice că mai marii noştri conducători vor spune, probabil, că cei care trebuie să îşi asume lipsa sprijinului pentru agricultori sunt şeful Comisiei Europene şi şeful FMI, sau, mai bine chiar, bugetul “prudent” şi criza.

APIA promite avansul pentru 88% din agricultori până la 1 decembrie

Până la finalul lunii octombrie 2011, APIA a autorizat la plata avansului pe suprafaţă 940.000 de cereri eligibile (88%) din totalul de 1.083.000 de cereri depuse în Campania SAPS 2011, suma totală autorizată pentru plată fiind de 1,4 mld. lei (324 mil. euro).

Din această sumă, Agenţia a plătit, în 28 şi în 31 octombrie, 1,05 mld. lei (241 mil. euro) pentru 686.000 fermieri, reprezentând avansul de 42 euro/ha din bani europeni pe suprafaţă pe anul 2011, şi a promis că până la finalul lunii noiembrie şi ceilalţi fermieri autorizaţi la plată vor primi banii.

„APIA a plătit avansul, cu predilecţie, celor care au avut adeverinţe de credit”, ne spunea, însă, preşedintele FCBR, Claudiu Frânc, la începutul lunii noiembrie, afirmând că acest mod de plată preferenţial din partea APIA este doar în folosul băncilor, nicidecum al fermierului, care este cel mai păgubit.

„Creditul era dat pe şase luni, cu dobândă şi comision bancar. Banca i-a luat fermierului dobândă plus comisioane, fermierul plăteşte o parte din bani înainte de termenul scadent, dar fiţi convins că nu-i recalculează celelalte costuri de creditare. Până la urmă, nu e o jucărie între bănci şi modul de plată, pe spinarea fermierului?”, a explicat preşedintele FCBR.

Pariuri pe preţul grâului la Bursa de la Bucureşti

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a început, din 10 noiembrie 2011, tranzacţionarea unui contract la termen (futures) pe preţul grâului de panificaţie, care va oferi producătorilor români de grâu un nivel real de referinţă pe care aceştia pot să-l utilizeze pentru a-şi valorifica producţia cât mai avantajos, evitând riscurile legate de fluctuaţiile de preţ.

“Noi, BVB, nu putem tranzacţiona fizic aceste mărfuri, dar prin contractele derivate pe care o să le lansăm, oferim pârghii producătorilor pentru a-şi proteja afacerile prin hedging-ul de preţ. Prin contractul futures cu activ suport preţul grâului de panificaţie în standarde UE lansat de BVB la tranzacţionare pe 10 noiembrie, Bursa de Valori Bucureşti vrea să ofere un instrument care urmăreşte preţul internaţional al grâului şi să îşi arate disponibilitatea de a construi în viitor o piaţă pentru tranzacţionarea certificatelor de depozit pe cereale”, a declarat Valentin Ionescu, director general al BVB.

Primele scadenţe disponibile pentru acest contract sunt 9 ianuarie 2012, cu ultima zi de tranzacţionare 6 ianuarie 2012 şi 9 martie 2012, cu ultima zi de tranzacţionare 8 martie 2012, iar alte scadenţe vor fi în lunile mai, august şi noiembrie.

Calitatea grâului trebuie să respecte standardele din contractul „NO. 2 MILLING WHEAT FUTURES” tranzacţionat pe platforma NYSE Liffe Paris, administrată de NYSE Euronext: greutate specifică - 76 kg/hl, umiditate - 15%, boabe sparte - 4%, boabe germinate - 2% şi impurităţi - 2%.

Prima tranzacţie, în valoare de 9.287,50 euro, a fost realizată în ziua lansării contractului, la preţul de 185,75 euro/tonă, cu scadenţa martie 2012.