Pe oi le-ntreabă cineva?

La data închiderii ediţiei, 15 februarie, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură din cadrul Camerei Deputaţilor, figura dezbaterea şi supunerea la vot, pentru a nu ştiu câta oară, a proiectului de Lege pentru aprobarea OUG nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor.

Din păcate, Comisia nu s-a întrunit nici de această dată, întrucât Preşedintele ţării a convocat grupul parlamentar al PDL la o întâlnire.

În mai puţin de o lună, când mieii încep a fi comercializaţi şi sacrificaţi, vom vedea care sunt efectele Ordonanţei 23 asupra activităţii de creştere a ovinelor în România şi dacă votul Comisiei, care se tot amână de prin toamna anului trecut (de cele mai multe ori din lipsa de cvorum, întrucât doi membri, de regulă aceiaşi, ies subit din sală, din necesităţi numai de dânşii cunoscute) va fi în favoarea sau în defavoarea crescătorilor de ovine din ţara noastră.

Deocamdată, cert este că pentru a se vedea cu animalele crotaliate, fermierii vor fi nevoiţi să scoată din buzunare aproape cât valorează şi subvenţia la această specie.

Să ne reamintim...

În primăvara anului trecut, Comisia pentru Agricultură din cadrul Senatului a avizat favorabil Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23 din 24 martie 2010, care transpune în legislaţia românească reglementările europene privind sistemul de identificare şi înregistrare a animalelor. Pe scurt, normativul prevede:

• obligativitatea identificării electronice a animalelor născute începând cu 2010 şi care fac obiectul mişcării pe teritoriul României sau al comerţului intracomunitar ori al exportului şi dacă sunt destinate sacrificării pe teritoriul României, dar au împlinit vârsta de 12 luni;

• din 2011, crescătorii vor suporta cheltuielile pentru achiziţionarea crotaliilor auriculare, precum şi a mijloacelor electronice de identificare;

• posibilitatea identificării şi înregistrării animalelor de către proprietari, prin intermediul asociaţiilor legal constituite, chiar din 2010, cu obligativitatea ca toate costurile aferente întregii activităţi de identificare şi înregistrare, de înregistrare a mişcării şi a evenimentelor intervenite cu privire la aceste animale, precum şi de corectare a erorilor să fie suportate de crescători. Aceasta, chiar dacă în 2010 crotaliile şi manopera de aplicare şi de operare în baza de date erau subvenţionate de la bugetul de stat, însă doar pentru medicii veterinari.

Poziţia oierilor a fost clară

Din aceste considerente, dar şi pentru că, potrivit aceleiaşi Ordonanţe, medicii veterinari de liberă practică sunt responsabili de actualizarea şi corectitudinea datelor din baza naţională de date informatice, care şi la ora actuală are înregistrate circa 22 milioane capete ovine, în timp ce în evidenţele APIA există doar 8 milioane de animale, crescătorii de ovine şi-au exprimat foarte clar poziţia vizavi de această Ordonanţă, în cadrul dezbaterilor Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor.

Întrucât întreaga activitate se află în sarcina medicilor veterinari concesionari şi este subvenţionată de la bugetul de stat, în 2010 lucrurile să rămână aşa, urmând ca din 2011 proprietarii animalelor, prin asociaţii, să preia de la ANSVSA întreaga activitate şi pe propria cheltuială, cu excepţia zonelor în care nu există forme de organizare ale crescătorilor de ovine, acolo urmând să opereze medicul veterinar.

Crescătorii vor începe să efectueze identificarea numai după ce legislaţia va fi dezbătută în plenul Camerei Deputaţilor şi va fi adoptată.

Conducerea Federaţiei Romovis şi reprezentanţii fermierilor au cerut, de asemenea, ca administrarea şi centralizarea bazelor de date să treacă la ANARZ, iar ANSVSA-ul, prin medicii veterinari, să aibă sarcini de control al identificării şi corectitudinii datelor înscrise în program, deci să fie excluşi din sistem.

Ce spun oficialii...

„Poziţia MADR şi a ANARZ este ca identificarea să treacă la asociaţiile crescătorilor de ovine, iar baza de date să fie gestionată de către ANARZ, lucru necesar pentru activitatea de ameliorare a raselor. De îndată ce legislaţia va fi aprobată, suntem gata să trecem la treabă”, ne-a declarat Andrei Kocsis, director general al ANARZ, de profesie medic veterinar.

În ciuda acestei declaraţii, preşedintele Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor, Stelian Fuia, ne-a precizat că liderul Autorităţii din subordinea MADR s-a exprimat, în şedinţa din decembrie 2010, împotriva preluării de la ANSVSA a sarcinilor privind administrarea şi gestionarea activităţii de identificare a animalelor.

Stelian Fuia spune că nu poate fi vorba de un vid legislativ, de vreme ce Ordonanţa 23 este în vigoare, iar identificarea o pot face şi medicii, şi crescătorii, şi asociaţiile.

Doar că „fiecare parte vrea să vadă cât mai repede trecută legea ca să ştie unde se situează: asociaţiile vor să rămână ele singure, medicii vor să rămână şi ei în joc”, ne-a explicat Fuia, adăugând că în ceea ce priveşte operarea şi introducerea în baza de date, ANSVSA şi medicii nu pot fi excluşi, cu atât mai mult cu cât contractul Autorităţii cu agentul privat IQ Management, care are în responsabilitate întreţinerea SNIIA, se derulează până în 2014 şi nu poate fi schimbat.

Radu Roatiş, preşedintele ANSVSA, spune că iniţiativa de a trece identificarea la Agricultură, deocamdată nu se va materializa, deoarece „ANARZ-ul, la ora actuală, nu are nici logistica, nici capabilitatea, nici motivaţia de a face această identificare. Nu poate. Scurt. Nu poate”, ne-a declarat Roatiş.

Când pisica nu-i acasă...

În timp ce reprezentanţii Federaţiei Crescătorilor de Ovine/Caprine din România dezbat în Comisia de Agricultură, împreună cu delegaţii ANSVSA şi ai MADR, viitoarea formă a legii care ar fi trebuit să-şi producă deja efectele, ANSVSA face regulile, evident, fără a consulta forurile reprezentative ale proprietarilor de animale, după cum ne-a spus Marcel Andrei, preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Ovine.

Astfel, ulterior apariţiei OUG 23/2010, ANSVSA a şi emis Ordinul 40/2010 al ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare, care prevede, printre altele, condiţiile de acordare a dreptului de utilizator SNIIA (Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor) către asociaţii.

Potrivit reprezentanţilor DSV Timiş, condiţiile tehnice de îndeplinit sunt următoarele: asociaţia să facă dovada accesului la internet şi a unui calculator, precum şi existenţa unui om pregătit profesional pentru a opera în SNIIA.

La capitolul acte necesare, ne-a reţinut atenţia documentul legalizat prin care proprietarul exploataţiei nonprofesionale împuterniceşte asociaţia să efectueze activitatea de înregistrare a animalelor. Aşadar, asociaţia trebuie să poarte pe rând fiecare membru crescător de animale pe la notar, în scopul legalizării documentaţiilor, lucru pe care prea puţini oieri şi-l permit, mai ales în toiul fătărilor la ovine.

În timp ce liderii asociaţiilor pierd vremea în birourile notariale, medicii veterinari bat la uşa fermelor pentru a obţine acordul crescătorilor de ovine în a efectua, pe lângă activităţile sanitar-veterinare, şi identificarea animalelor în exploataţiile acestora.

„Membrii ai asociaţiei au fost chemaţi de medicii veterinari concesionari să semneze contractele de prestări servicii pentru tratamentele animalelor, care fac referire, la un anumit paragraf, şi la identificarea animalelor.

Noi, la nivel de asociaţie nu am semnat nici un contract cu medicii veterinari, dar nici n-am solicitat DSV-ului să preluăm activitatea, întrucât aşteptăm trecerea legii prin Camera Deputaţilor şi publicarea ei în Monitorul Oficial”, ne-a declarat Ovidiu Ogîrtin, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine/caprine din judeţul Timiş.

În schimb, reprezentanţii DSV Timiş ne-au spus că în acest judeţ circa 80 la sută dintre fermieri şi-au dat acordul, în scris, ca medicii veterinarii să efectueze identificarea în fermele lor. În ceea ce priveşte asociaţiile, din cele trei existente, doar una a solicitat DSV să efectueze identificarea pentru membrii asociaţi, însă dosarul este incomplet.

Aşadar, direcţiile şi-au făcut treaba, în timp ce asociaţiile n-au solicitat, în baza legii în vigoare, dreptul de utilizare a SNIIA pentru operarea datelor în sistem, respectiv de efectuare a identificării, potrivit veterinarilor.

Acelaşi lucru îl reproşează şi preşedintele ANSVSA, făcând însă o confuzie. Utilizatorul SNIIA, altul decât medicul veterinar, poate şi el introduce/opera date în sistemul informatic. „Baza identificării este Ordonanţa 23. Îşi cumpără crotaliile proprietarul, el însuşi; asociaţia, printr-un medic veterinar, poate să şi le aplice, dar introducerea datelor în sistem o face doar medicul veterinar care are astăzi acces la un terminal, adică la un calculator.

Oamenii trebuie să înţeleagă că de anul trecut funcţionează legislativ această Ordonanţă, de anul trecut asociaţiile puteau să-şi facă acest lucru. N-au făcut nici un pas. Ştiţi de ce? Pentru că au dorit să profite până la sfârşitul anului 2010 de faptul că statul le dă încă crotalii.

Dar ei puteau să se pregătească...”, ne-a declarat Radu Roatiş, fără a ne lămuri de ce ar fi preferat crescătorii să plătească nişte crotalii pentru care statul a alocat fonduri de la buget, în loc să-i lase pe medici să-şi facă treaba pe banii statului, şi, potrivit fermierilor, chiar şi pe-ai lor, întrucât medicul tot lua nişte bănuţi pe manoperă şi pentru mişcarea animalelor, deşi operaţia era subvenţionată.

ÎNCERCARE CU FINAL NEFERICIT

Există şi asociaţii care au încercat să se implice direct în efectuarea identificării. Dar în zadar. “În conformitate cu legislaţia în vigoare, deşi aşteptam adoptarea legislaţiei, pentru care Federaţia poartă discuţii şi negocieri aproape săptămânal la Bucureşti, am făcut toate demersurile la DSV Bihor ca să preluăm identificarea pe asociaţie.

Am fost nevoiţi să purtăm crescătorii pe la notar, să legalizăm declaraţiile acestora cum că sunt de acord ca asociaţia să-i execute identificarea în exploataţia proprie. Am întocmit dosarele, pe cheltuiala noastră, pentru circa 45 de crescători din cei peste 600 înscrişi în asociaţie.

Ulterior, crescătorii şi-au retras declaraţiile pe motiv că medicii veterinari de care aparţin i-au avertizat că dacă nu rămân la dânşii cu identificarea, nu-şi vor mai primi certificatele de sănătate a animalelor şi alte adeverinţe necesare la desfacerea produselor pe piaţă, putând pierde chiar şi subvenţia de la APIA.

Nu se poate ca asociaţia să fie obligată să-l ducă pe crescător la notar, când medicii veterinari au legea de partea lor şi-l pot şantaja pe acesta foarte uşor? Avem tot respectul pentru medicii care îşi fac treaba cu responsabilitate, dar nu şi pentru cei care ne iau bani fără a tăia măcar o chitanţă şi care ne şantajează”, ne-a spus Anca Demian, reprezentantă a Asociaţiei Crescătorilor de Oi şi Capre „Păstorul” Bihor.

SCURTĂ DEFINIRE A TERMENILOR, ÎN VIZIUNEA OFICIALĂ

Radu Roatiş: „Un cioban cu 2000 de oi neînregistrat ca persoană fizică autorizată nu este fermier, ci o persoană fizică care are 2000 de oi. Fermier este cel încadrat juridic, care plăteşte taxe şi impozite, are angajaţi ş.a.m.d.”.