O abordare „bazinală”!

“Având în vedere că aplicarea măsurilor şi activităţilor specifice pentru reducerea riscurilor şi a pagubelor produse de inundaţii trebuie realizată printr-o abordare bazinală, sub comanda unei singure instituţii, este necesar ca digurile şi barajele de pe râurile interioare şi de pe Dunăre aflate în prezent în administrarea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) să fie preluate de Administraţia Naţională “Apele Române”.

Aşa se motivează în OUG 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, publicată în M.O. din 30 septembrie 2011.

Ei, bine, această sintagmă lexicală „abordare bazinală” pare a fi izvorâtă din puţul sec al unei gândiri intrate la apă! Pentru că în dicţionarul limbii române  - nici chiar în cel de neologisme - nu există  cuvântul „bazinal”!

Lăsând la o parte chestiunea lingvistică, să trecem la „chestiuni arzătoare la ordinea zilei”! De fapt, la data redactării acestui material este... 12 octombrie - Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale!

Tăierea primprejur, „cultura reformei”!

Aşadar, OUG 82/2011 priveşte unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, de parcă până acum, activitatea cu „fonciirea” nu ar fi fost organizată! Dar, aşa cum ne-a învăţat „cultura” reformei, a organizării şi reorganizării, asta înseamnă tăierea... primprejur! Ordonanţa de Urgenţă Ghilotină taie în... carne vie şi în atribuţiuni. Mai întâi, vor rămâne să trudească la îmbunătăţiri numai 1.500 de specialişti, adică mai puţin de o treime din cei peste 5.000, bine înfipţi în solul politicii guvernamentale, mai ales cei care au excelat în lucrările de combatere a eroziunii... PDL!

Un patrimoniu... la apă

Apoi, o bună parte din patrimoniul „mamutului ANIF” a intrat la ... apă! Mai precis, la Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR). Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin ANAR, va prelua în administrare lucrările de apărare împotriva inundaţiilor de pe râurile interioare şi a celor de pe Dunăre, compuse din diguri şi baraje cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Odată cu acestea, vor fi luate de “Ape” şi instalaţiile şi terenurile aferente, stocurile de materiale şi mijloace de apărare, mijloace de intervenţie şi avertizare, mijloace fixe şi echipamente de protecţie, siguranţă şi cazarmament pentru apărarea împotriva inundaţiilor.

Inundaţiile, consecinţa unei abordări… “nebazinale”?!

Ca urmare a acestor modificări legislative, lucrările de apărare împotriva inundaţiilor se vor afla în administrarea unei singure instituţii, respectiv ANAR, realizându-se, astfel, o abordare bazinală a domeniului, cu consecinţe benefice asupra populaţiei şi protecţiei mediului.

Pe cale de consecinţă, trebuie să înţelegem că până acum s-a realizat o abordare mai puţin bazinală a domeniului. Poate că şi din această cauză, inundaţiile din anul trecut au făcut pagube de peste 350 milioane de  euro, fiind afectate peste 9.000 de locuinţe şi peste 270.000 ha de teren agricol! 
Specialiştii în “apă de ploaie” susţin că \\"inundaţiile nu pot fi prevenite, ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate, nicidecum anulate\\", conform zf.ro.

Mari viituri financiare

În ultimii doi ani s-au alocat cele mai mari resurse financiare, de la Revoluţie încoace, pentru punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare existente şi avariate de viiturile din anii anteriori, dar şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice.

Programul de Investiţii pe anul 2010 al MMP a cuprins un număr de 338 de obiective pentru investiţii, pentru care s-au alocat aproximativ 800.000.000 lei. Pentru anul 2011, Ministerul Mediului şi Pădurilor are în Programul de Investiţii 360 obiective, pentru care au fost alocate 1.192.106.000 lei.

Dar, cel puţin o parte din aceşti bani au intrat în… pământ,  s-au “sifonat”! ca să folosim un termen la modă. Ilustrăm cu un caz semnificativ, prezentat de adevărul.ro.

Ţeapa de la Brateşul de Jos

Firma Lescaci din Negreşti Oaş a… (a)menajat şi reabilitat un dig pe Prut pentru a proteja de inundaţii câteva localităţi de pe malul drept al râului. Lucrarea hidrotehnică, începută în anul 2008 cu termen de execuţie 2010, a rămas baltă! deşi pentru “supraîncărcarea” şi “recepţionarea” obiectivului, societatea Lescaci a primit cele 2.307.078 de euro, atât cât prevedea înţelegerea contractuală! „Îndiguirea de la Brateşul de Jos era clar necesară, dar ea nu s-a executat în parametrii proiectaţi.

Sunt puncte critice în dig, care trebuiau întărite, iar în unele zone cota coronamentului este mai mică cu 50 până la 70 de centimetri faţă de cât ar fi fost normal\\", au declarat presei locale oficialii Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi.

În loc ca populaţia să fie protejată de furia apelor, firma cu pricina se află sub protecţia ministerială. Numai aşa se explică faptul că, până la această dată, a rămas… dig de neclintit în faţa legii!

Urcând puţintel în amonte, aflăm că afacerile cu statul ale acestui brav constructor au crescut de 17 ori, precum… cotele apelor Dunării la Drencova, odată cu intrarea lui Laszlo Borbely în Ministerul Codrului, potrivit adevarul.ro. În doi ani - 2010-2011 - valoarea contractelor semnate şi parafate cu instituţii ale MMP a însumat peste 20 de milioane de euro; ultimul şi cel mai betonat depăşeşte 1 milion de euro, fiind atribuit cu “bileţel de gât”, în urmă cu câteva luni!

Managementul revărsării şi Apa Sâmbetei

Odată cu “abordarea bazinală” a domeniului, sigur că ceva se va schimba. Sumele alocate de la buget vor fi mai bine îndiguite - pentru… Apa Sâmbetei -, managementul revărsării banilor fiind controlat acum numai de o singură instituţie.

La vreme de secetă, desecarea bugetului public este o activitate înfloritoare mai ales pe timp de criză!

Prejudiciu de 400 mii de euro

Ministrul Tabără declara presei că la ANIF există un control care a scos la iveală apa stătută a unei afaceri urât mirositoare. Directorul economic şi contabilii sucursalelor teritoriale ale ANIF şi-au aranjat astfel ploile încât au încasat ilegal, în ultimii ani, un spor salarial de 25 la sută.

Potrivit unui raport al Corpului de control al MADR, realizat în luna aprilie a.c., citat de ancheteonline.ro, directorii şi funcţionarii direcţiilor economice ale sucursalelor ANIF au încasat un spor pentru complexitatea muncii de 25 la sută la salariul de bază. Prejudiciul total adus instituţiei se ridică la 1,675 milioanel de lei, aproape 400 mii de euro.

“Creierul” sporului pentru complexitatea muncii

De altfel, “creierul” cu economiile de la ANIF, Andrei Barabulea, a ridicat, în perioada 2007-2010, fix 37.463 de lei, bani necuveniţi legal, apreciază controlul, cu titlu de spor pentru complexitatea muncii!!

Atât de complexă a fost activitatea bazinală a directorului economic, încât Andrei Barabulea a fost implicat şi în scandalul digurilor de la Dunăre, rupte de viiturile din 2006 şi reconstruite în anii următori cu costuri umflate de circa 18 ori!

Comitetele de bazin - “Parlamentele apei de ploaie”!

Personal nu cred că se va întâmpla nimic. Cei care manageriază  reducerea riscului dezastrelor naturale sunt şi ei oameni de comitet! (Comitete de bazin!). Aşa că, mai mult ca sigur, nimeni nu se va sesiza, nimeni nu va intra la apă! Iar “abordarea bazinală a domeniului” se va împleti fericit cu activitatea acelor comitetele de bazin - pompos alintate  “Parlamente ale Apei” (de ploaie) -, care urmăresc acelaşi scop: protecţia cetăţenilor şi a mediului!

O întrebare fără răspuns

Rămâne, doar, întrebarea fără răspuns a Uniunii Sindicatelor din Îmbunătăţiri Funciare: „În contextul în care în ultimii ani România a fost afectată de transformări climaterice ce au avut ca efect fenomene periculoase generatoare de dezastre, inundaţii, alunecări de teren, ruperi de diguri la Dunăre şi pe râuri interioare, eroziuni puternice ale solului, secetă şi pe plan mondial se anunţă criză alimentară, ne întrebăm cine îşi asumă responsabilitatea pentru retragerea personalului de pe cei 2.199 km de diguri, din care 1.100 km la Dunăre, abandonarea lucrărilor din Balta Ialomiţei şi din Insula Mare a Brăilei, digul inelar cu o lungime de 150 km ce protejează cele 11 localităţi din incintă, de cei aproximativ trei metri de apă ce se află deasupra nivelului solului, abandonarea celor 114 baraje pentru atenuarea viiturilor şi a celor 183 cantoane de apărare, abandonarea celor 3.860 staţii de pompare de irigaţii şi de desecări?”