ForumMinistrul Sârbu, faţă-n faţă cu fermierii din vestul ţării
Întâlnire dintre fermieri şi Ministrul SârbuCercetarea şi înfiinţarea de asociaţii profesionale - şansele agriculturii româneşti
„România a rămas încă în anul 1965 faţă de ţările Uniunii Europene, producţiile noastre agricole sunt la nivelul de atunci al acestor ţări. Prin urmare n-o să putem fi egali cu ei. Şi aşa nu suntem egali, între subvenţii există diferenţe şi sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le renegociem”, cam aşa suna discursul Ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, susţinut cu prilejul deschiderii oficiale a celei de-a şaptea ediţii a Târgului internaţional de echipamente şi produse din domeniul agriculturii, zootehniei şi alimentaţiei TimAgralim 2009, înainte de a se întâlni cu fermierii din vestul ţării, pentru a le discuta şi rezolva problemele.
Acelaşi discurs lăuda tehnologia de ultimă oră folosită cu precădere în vestul ţării, unde exploataţiile au evoluat, iar suprafeţele de teren lucrate sunt mult mai mari spre deosebire de alte regiuni, precum şi dotarea tehnică de vârf a laboratorului de cercetare din cadrul USAMVB, care o depăşeşte chiar şi pe cea a laboratoarelor din Europa.
În concluzie, Ilie Sârbu vede două posibilităţi pentru ieşirea din criză a agriculturii noastre, dar nu realizabile în următorii ani, ci în timp: cercetarea, care „nu poate să ducă decât la dezvoltare”, şi asociaţiile profesionale. „Agricultura performantă din România, cea care produce pentru piaţă, are toată gama de utilaje. Agricultura de subzistenţă nu a ajuns şi nu va ajunge niciodată (să aibă utilaje performante, n.r.), fiindcă nu-ţi permţi să ai un tractor performant, de 120 sau de 140 de cai putere, şi să ari cu el jumătate de hectar.
Dacă oamenii vor ajunge la concluzia că trebuie să se asocieze, că trebuie ca asociaţiile acestea profesionale, pe produse, să prindă şi la noi rădăcină şi să devină o forţă, să poată accesa fonduilei şi banii pe care noi îi punem la dispoziţie, agricultura în ansamblul ei va ajunge la situaţia asta (n.r. - să fie performantă)”, a explicat ministrul Agriculturii.
Probleme, solicitări şi soluţii
Subvenţiile pe cap de animal pentru bovine, controlul oficial al producţiei la bovine în judeţul Timiş, criteriile de selecţie pentru cele mai solicitate măsuri de accesare a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, implicarea asociaţiilor profesionale din agricultură în luarea deciziilor care îi afectează direct pe agricultori, concesionarea păşunilor deţinute de primăriile comunale către crescătorii de animale, plata la timp a subvenţiilor, dar şi crotalierea ovinelor sunt principalele probleme la care fermierii din vestul ţării au solicitat răspunsuri şi soluţii atunci când s-au aflat faţă în faţă cu ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, cu directorii celor două agenţii de plăţi şi ai altor agenţii din subordinea ministerului, precum şi cu cei trei secretari de stat din Ministerul Agriculturii, în cadrul întâlnirii din data de 18 iunie a.c.
Alte solicitări ale agricultorilor privind subvenţionarea a cel puţin 40 de litri de motorină pe hectar, modificarea punctajelor de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, soluţii pentru depozitarea cerealelor, dar şi o derogare de la Ministerul Mediului care să permită agricultorilor arderea miriştilor au fost adresate de către Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
“Am cerut subvenţionarea a cel puţin 40 de litri pe hectar pentru motorina utilizată în agricultură, deoarece se ştie că în perioade de secetă consumul de combustibil este mai mare decât în condiţii normale”, a explicat Viorel Matei. „Ştim cu toţii că în perioadele de secetă accentuată, dăunătorii se înmulţesc, iar combaterea chimică este extrem de scumpă, de aceea ne-am gândit că am putea obţine o derogare de la Ministerul Mediului pentru a obţine mai uşor avizele pentru arderea miriştilor”, a mai spus acesta. „Această posibilitate există şi în prezent, dar cei de la protecţia plantelor refuză să ne dea avizul deoarece nu avem un preaviz, dar de unde să fi ştiut că o să fie secetă şi să avem preavize?”, se întreabă agricultorii.
Agricultorii i-au mai cerut ministrului Sârbu urgentarea ordonanţei de contracarare a efectelor secetei, care, în ciuda ploilor din ultima vreme, se vor face simţite cel mai bine în recoltele reduse la care se aşteaptă, în mod realist, producătorii agricoli din zonă. Astfel, potrivit lui Viorel Matei, în zona de câmpie din vestul judeţului Timiş, agricultorii spun că producţiile obţinute în acest an nu vor fi mai mari de 2700 de kilograme pe hectar la orz şi de 2500-2700 de kilograme pe hectar la grâu. Pe lângă faptul că la cules se aleg cu puţin, când vor încerca să-şi depoziteze sau să-şi vândă producţia, agricultorii riscă să se aleagă cu mai nimic.
Aceştia au denunţat atât preţurile nejustificat de mari practicate de depozitele de cereale, cât şi practicile unor depozitari de a modifica valorile standard în favoarea lor, ajungându-se, astfel ca la porumb, de exemplu, valoarea umidităţii să fie de 17 procente, faţă de valoarea STAS de 14%, iar conţinutul de corpuri străine să ajungă de la valoarea STAS de 3%, la 5%.
Directorul general din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a răspuns acestor probleme ridicate de agricultori invocând faptul că legislaţia pentru a soluţiona măcar o parte dintre aceste probleme exista şi până acum, însă ea n-a fost aplicată, dar că „Ordonanţa care reglementează comerţul cu cereale şi care prevede obligativitatea depozitarului de a declara stocul după fiecare contract încheiat a fost recent reactivată şi că, odată cu aceasta se va face ordine în sector.”
Punctaje discriminatorii: vegetal vs. zootehnic
În ceea ce priveşte punctajele de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, agricultorii sunt nemulţumiţi şi consideră că acordarea unui punctaj de doar 5 puncte pentru fermele din sectorul vegetal, spre deosebire de 35 de puncte acordate pentru exploataţiile zootehnice, îi dezavantajează în mod clar pe producătorii individuali din acest sector, ale căror proiecte sunt neeligibile din cauza punctajului mic obţinut, a subliniat Viorel Matei.
În replică, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au precizat că şi proiectele pentru modernizarea fermelor vegetale pot primi un punctaj mai mare, de 30 de puncte, dacă utilizează un sistem de irigaţii, iar directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Mihai-Gavril Vădan, a precizat că din totalul de 3581 de proiecte depuse în cadrul Măsurii 121, au fost selectate până în decembrie 2008 un număr de 1287 de proiecte, două treimi dintre acestea fiind destinate modernizării exploataţiilor din sectorul vegetal.
PROBLEME ÎN FERMA VEGETALĂ
Tibi Vălan, din Jebel, judeţul Timiş, proprietarul unei societăţi comerciale cu o exploataţie vegetală de 200 hectare teren, cultivate în mare parte cu grâu, porumb şi orzoaică de primăvară, prezent la întâlnire, consideră că în discuţia fermierilor cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au omis trei probleme importante: perceperea din partea firmelor a impozitului de 16% pentru banii primiţi de la UE, perioada scurtă în care se acordă motorina şi discrepanţa dintre preţul de achiziţionare a îngrăşămintelor şi cel de vânzare a grâului.
”Motorina n-ar trebui să se dea începând cu luna septembrie şi până la 31 decembrie, atâta timp cât anul agricol ţine din septembrie până în septembrie. Nu avem nici bani, nici spaţii pentru a depozita atâta motorină. Ar trebui să o primim eşalonat şi nu doar pentru cultura de grâu, ci şi pentru celelalte culturi. Pe de altă parte, suntem dezavantajaţi de preţul mare al îngrăşămintelor de 98 lei/sac, în timp ce noi dăm grâul şi orzul cu 3,5-4,0 lei kilogramul”, ne-a explicat Tibi Vălan.
„România a rămas încă în anul 1965 faţă de ţările Uniunii Europene, producţiile noastre agricole sunt la nivelul de atunci al acestor ţări. Prin urmare n-o să putem fi egali cu ei. Şi aşa nu suntem egali, între subvenţii există diferenţe şi sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le renegociem”, cam aşa suna discursul Ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, susţinut cu prilejul deschiderii oficiale a celei de-a şaptea ediţii a Târgului internaţional de echipamente şi produse din domeniul agriculturii, zootehniei şi alimentaţiei TimAgralim 2009, înainte de a se întâlni cu fermierii din vestul ţării, pentru a le discuta şi rezolva problemele.
Acelaşi discurs lăuda tehnologia de ultimă oră folosită cu precădere în vestul ţării, unde exploataţiile au evoluat, iar suprafeţele de teren lucrate sunt mult mai mari spre deosebire de alte regiuni, precum şi dotarea tehnică de vârf a laboratorului de cercetare din cadrul USAMVB, care o depăşeşte chiar şi pe cea a laboratoarelor din Europa.
În concluzie, Ilie Sârbu vede două posibilităţi pentru ieşirea din criză a agriculturii noastre, dar nu realizabile în următorii ani, ci în timp: cercetarea, care „nu poate să ducă decât la dezvoltare”, şi asociaţiile profesionale. „Agricultura performantă din România, cea care produce pentru piaţă, are toată gama de utilaje. Agricultura de subzistenţă nu a ajuns şi nu va ajunge niciodată (să aibă utilaje performante, n.r.), fiindcă nu-ţi permţi să ai un tractor performant, de 120 sau de 140 de cai putere, şi să ari cu el jumătate de hectar.
Dacă oamenii vor ajunge la concluzia că trebuie să se asocieze, că trebuie ca asociaţiile acestea profesionale, pe produse, să prindă şi la noi rădăcină şi să devină o forţă, să poată accesa fonduilei şi banii pe care noi îi punem la dispoziţie, agricultura în ansamblul ei va ajunge la situaţia asta (n.r. - să fie performantă)”, a explicat ministrul Agriculturii.
Probleme, solicitări şi soluţii
Subvenţiile pe cap de animal pentru bovine, controlul oficial al producţiei la bovine în judeţul Timiş, criteriile de selecţie pentru cele mai solicitate măsuri de accesare a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, implicarea asociaţiilor profesionale din agricultură în luarea deciziilor care îi afectează direct pe agricultori, concesionarea păşunilor deţinute de primăriile comunale către crescătorii de animale, plata la timp a subvenţiilor, dar şi crotalierea ovinelor sunt principalele probleme la care fermierii din vestul ţării au solicitat răspunsuri şi soluţii atunci când s-au aflat faţă în faţă cu ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, cu directorii celor două agenţii de plăţi şi ai altor agenţii din subordinea ministerului, precum şi cu cei trei secretari de stat din Ministerul Agriculturii, în cadrul întâlnirii din data de 18 iunie a.c.
Alte solicitări ale agricultorilor privind subvenţionarea a cel puţin 40 de litri de motorină pe hectar, modificarea punctajelor de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, soluţii pentru depozitarea cerealelor, dar şi o derogare de la Ministerul Mediului care să permită agricultorilor arderea miriştilor au fost adresate de către Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
“Am cerut subvenţionarea a cel puţin 40 de litri pe hectar pentru motorina utilizată în agricultură, deoarece se ştie că în perioade de secetă consumul de combustibil este mai mare decât în condiţii normale”, a explicat Viorel Matei. „Ştim cu toţii că în perioadele de secetă accentuată, dăunătorii se înmulţesc, iar combaterea chimică este extrem de scumpă, de aceea ne-am gândit că am putea obţine o derogare de la Ministerul Mediului pentru a obţine mai uşor avizele pentru arderea miriştilor”, a mai spus acesta. „Această posibilitate există şi în prezent, dar cei de la protecţia plantelor refuză să ne dea avizul deoarece nu avem un preaviz, dar de unde să fi ştiut că o să fie secetă şi să avem preavize?”, se întreabă agricultorii.
Agricultorii i-au mai cerut ministrului Sârbu urgentarea ordonanţei de contracarare a efectelor secetei, care, în ciuda ploilor din ultima vreme, se vor face simţite cel mai bine în recoltele reduse la care se aşteaptă, în mod realist, producătorii agricoli din zonă. Astfel, potrivit lui Viorel Matei, în zona de câmpie din vestul judeţului Timiş, agricultorii spun că producţiile obţinute în acest an nu vor fi mai mari de 2700 de kilograme pe hectar la orz şi de 2500-2700 de kilograme pe hectar la grâu. Pe lângă faptul că la cules se aleg cu puţin, când vor încerca să-şi depoziteze sau să-şi vândă producţia, agricultorii riscă să se aleagă cu mai nimic.
Aceştia au denunţat atât preţurile nejustificat de mari practicate de depozitele de cereale, cât şi practicile unor depozitari de a modifica valorile standard în favoarea lor, ajungându-se, astfel ca la porumb, de exemplu, valoarea umidităţii să fie de 17 procente, faţă de valoarea STAS de 14%, iar conţinutul de corpuri străine să ajungă de la valoarea STAS de 3%, la 5%.
Directorul general din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a răspuns acestor probleme ridicate de agricultori invocând faptul că legislaţia pentru a soluţiona măcar o parte dintre aceste probleme exista şi până acum, însă ea n-a fost aplicată, dar că „Ordonanţa care reglementează comerţul cu cereale şi care prevede obligativitatea depozitarului de a declara stocul după fiecare contract încheiat a fost recent reactivată şi că, odată cu aceasta se va face ordine în sector.”
Punctaje discriminatorii: vegetal vs. zootehnic
În ceea ce priveşte punctajele de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, agricultorii sunt nemulţumiţi şi consideră că acordarea unui punctaj de doar 5 puncte pentru fermele din sectorul vegetal, spre deosebire de 35 de puncte acordate pentru exploataţiile zootehnice, îi dezavantajează în mod clar pe producătorii individuali din acest sector, ale căror proiecte sunt neeligibile din cauza punctajului mic obţinut, a subliniat Viorel Matei.
În replică, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au precizat că şi proiectele pentru modernizarea fermelor vegetale pot primi un punctaj mai mare, de 30 de puncte, dacă utilizează un sistem de irigaţii, iar directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Mihai-Gavril Vădan, a precizat că din totalul de 3581 de proiecte depuse în cadrul Măsurii 121, au fost selectate până în decembrie 2008 un număr de 1287 de proiecte, două treimi dintre acestea fiind destinate modernizării exploataţiilor din sectorul vegetal.
PROBLEME ÎN FERMA VEGETALĂ
Tibi Vălan, din Jebel, judeţul Timiş, proprietarul unei societăţi comerciale cu o exploataţie vegetală de 200 hectare teren, cultivate în mare parte cu grâu, porumb şi orzoaică de primăvară, prezent la întâlnire, consideră că în discuţia fermierilor cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au omis trei probleme importante: perceperea din partea firmelor a impozitului de 16% pentru banii primiţi de la UE, perioada scurtă în care se acordă motorina şi discrepanţa dintre preţul de achiziţionare a îngrăşămintelor şi cel de vânzare a grâului.
”Motorina n-ar trebui să se dea începând cu luna septembrie şi până la 31 decembrie, atâta timp cât anul agricol ţine din septembrie până în septembrie. Nu avem nici bani, nici spaţii pentru a depozita atâta motorină. Ar trebui să o primim eşalonat şi nu doar pentru cultura de grâu, ci şi pentru celelalte culturi. Pe de altă parte, suntem dezavantajaţi de preţul mare al îngrăşămintelor de 98 lei/sac, în timp ce noi dăm grâul şi orzul cu 3,5-4,0 lei kilogramul”, ne-a explicat Tibi Vălan.
3 ComentariiCOMENTEAZA
anonim, 12-Aug-2009 16:40:34
organizatii profesionale...Si daca domnul ministru considera ca organizatiile profesionale pot juca un rol fundamental in dezvoltarea sctorului agricol, ce a facut pentru constituirea acestora?
anonim, 03-Aug-2009 18:57:17
ha ha fonduri europene pentru cine?...si eu mi-as cumpara utilaje noi cu fonduri europene dar nu am fondul meu personal si atata timp cat productia de cereale se vinde la pretul actual nu mi se renteaza sa investesc in utilaje noi...iar de birocratie nu mai zic nimic ca nu are rost.Asa stam noi in Romania ,actual, si in urmatorii 100 de ani.
anonim, 30-Jul-2009 23:49:44
nicu...spune undeva dl. ministru ca ne pune la dispozitie banii de la UE ca s-ai accesam..... multi dintre agricultori sunt de parere ca , din contra ni se pun bete in roate in demersul de a accesa aceste fonduri prin multitudinea de acte care ni se cer.de ce oare o societate cu profil agricol care-i inregistrata si la re. comertului, primarie, directia agricola, apia... etc. trebuie sa aduca un munte de documente, sa faca nenumarate drumuri de la o institutie la alta a statului, iar daca se aproba (dupa cateva luni) dosarul sa fie anuntata ca este eligibila, dar fara finantare?si uio-ea-sa ajungem sa achizitionam utilaje la mana a doua...ptr. ca le luam cand avem nevoie de ele ca sa ne facem lucrarile la timp.
Articole corelate
Momentan nu sunt articole corelateActualitate
Vaca românească şi...
Doar circa 30.000 de capete de bovine din toate rasele sunt înscrise în momentul de faţă în COP, ... [ continuare ]
Doar circa 30.000 de capete de bovine din toate rasele sunt înscrise în momentul de faţă în COP, ... [ continuare ]Selecţie dură pe banii de...
Zece consultanţi din judeţul Argeş care au acordat consiliere şi au întocmit dosare-proiect pentru fermieri ... [ continuare ]
Zece consultanţi din judeţul Argeş care au acordat consiliere şi au întocmit dosare-proiect pentru fermieri ... [ continuare ]Exportul cărnii de porc -...
După o prohibiţie de şapte ani, Comisia Europeană a decis că de anul acesta fermierii români pot relua ... [ continuare ]
După o prohibiţie de şapte ani, Comisia Europeană a decis că de anul acesta fermierii români pot relua ... [ continuare ]Piaţă se va găsi cu...
Interviu cu Ioan Ladoşi, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRP) [ continuare ]
Interviu cu Ioan Ladoşi, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRP) [ continuare ]Avertizare cu privire la...
S.C. EURALIS SEMINTE S.R.L. avertizează prin prezentul toţi consumatorii români cu privire la depistarea ... [ continuare ]
S.C. EURALIS SEMINTE S.R.L. avertizează prin prezentul toţi consumatorii români cu privire la depistarea ... [ continuare ] LAPAR cere deducerea...
LAPAR i-a solicitat ministrului de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, deducerea, în caz de calamitate naturală, a ... [ continuare ]
LAPAR i-a solicitat ministrului de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, deducerea, în caz de calamitate naturală, a ... [ continuare ]Tinerii fermieri:...
Mai mulţi tineri fermieri care au solicitat fonduri europene nerambursabile pentru înfiinţarea de ciupercării ... [ continuare ]
Mai mulţi tineri fermieri care au solicitat fonduri europene nerambursabile pentru înfiinţarea de ciupercării ... [ continuare ]Rambursare mai rapidă... Cererile de rambursare ale beneficiarilor PNDR vor fi procesate în maxim 45 de zile de la data prezentării ... [ continuare ]
Cererile de rambursare ale beneficiarilor PNDR vor fi procesate în maxim 45 de zile de la data prezentării ... [ continuare ]LAPAR încă vrea cei 73,35... Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) i-a cerut primului ministru Emil Boc să ... [ continuare ]
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) i-a cerut primului ministru Emil Boc să ... [ continuare ]Războiul adeverinţelor 
Într-una din ultimele zile ale anului trecut, Mircea Croitoru, liderul Grupului de Producători ... [ continuare ]
Într-una din ultimele zile ale anului trecut, Mircea Croitoru, liderul Grupului de Producători ... [ continuare ]Cele mai citite azi
- Ministrul Sârbu, faţă-n faţă cu fermierii din vestul ţării
- Rase performante de iepuri: Californian
- Model constructiv pentru ferma de 400 oi Ţurcane
- Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
- Abatorul de iepuri, o afacere care promite
- La Cărări, locul în care natura şi-a adunat toate legendele
- Lucrări agricole la culturile de câmp în pragul primăverii
- CÂNEPA (Cannabis sativa L.) – o importantă plantă tehnică
- Fiţi independent energetic!
- O problemă “la zi”
Cele mai comentate azi
- DEL-CA-MAG: 100% natural - mai mult lapte, viţei mai sănătoşi, pui mai mari
- Construirea păstrăvăriei: investiţii minime
- Caracteristicile laptelui de cea mai bună calitate
Abonare Newsletter
Poza zilei
Tractor în zăpadăForum Agroinfo.ro
- ASOCIATIA CRESCATORILOR - BOVINE PENTRU CARNE(11/2/2012 17:22:22)
- infiintare microferma de porci(11/2/2012 11:18:54)
- Fonduri pentru tinerii care doresc sa faca agricultura?(11/2/2012 10:22:42)
- Consultanta fonduri europene(11/2/2012 9:42:44)
- Informatii pentru incepatori(10/2/2012 14:15:39)
- Bovine de carne(10/2/2012 11:59:3)
- PREZENTARE MEMBRI(9/2/2012 22:27:9)
- Cultura cartofi(8/2/2012 16:39:20)
- Subventii(8/2/2012 13:38:29)
- O tara fara guvern(6/2/2012 20:33:0)
Recoltaţi anul acesta mai mult grâu decât anul trecut?
VOTEAZAVa multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Acoperiri eficiente cu costuri minime
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
SCAPA de ambalaje!
E criză grea în cercetare
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Energie cu panouri solare
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Fiţi independent energetic!
Mai multe Tehnologii Agricole
Grupul Richel Franţa este reprezentat în România de firma Delta Exclusiv din Timişoara
Stallprofi: De la conceptul de fermă, la biogaz
Titlul acestui articol este, de fapt, motto-ul nostru, care acoperă un domeniu de specialitate vast. Nu este o tehnică de publicitate, ci exprimarea acelei concepţii de sistem cuprinzătoare, pe care Stallprofi o reprezintă şi aici, în România, de peste un an
BASF: protecţia de toamnă în culturile de rapiţă
În perioada august - septembrie a.c., firma BASF a derulat campania de prezentare a principalelor beneficii ale utilizării în toamnă a produselor de protecţia plantelor la această cultură, cu accent pe produsul de top Caramba® Turbo
Tehnologia Güttler - pregătirea solului şi aplicarea îngrăşământului verde
Aplicarea îngrăşământului verde nu asigură în totalitate elementele nutritive necesare solului, dar ajută la menţinerea humusului în sol, creşte nivelul de azot şi reduce eroziunea, ajutând solul să-şi păstreze şi conţinutul de substanţe minerale
SCAPA de ambalaje!
În cadrul campaniei “SCAPA de ambalaje!”, fermierii pot preda gratuit ambalajele provenite de la produsele de protecţia plantelor (ppp) către SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide
E criză grea în cercetare
În prezent, agricultura României a decăzut foarte mult, nemaifiind capabilă să asigure hrana pentru propria populaţie. Peste trei milioane de hectare de teren arabil rămân, an de an, nelucrate, alte trei milioane hectare de păşuni şi fâneţe s-au degradat, nefiind îngrijite
Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic
Cultura hidroponică a plantelor în soluţii nutritive, fără sol, este folosită preponderent pentru producerea de legume sau de flori, unde succesiunea ciclurilor de producţie este mai mare şi rentabilitatea culturilor foarte ridicată
Energie cu panouri solare
Premieră pentru Grupul italian Maschio-Gaspardo. Acesta a finalizat şi a pus în funcţiune o parte a instalaţiei de producere de energie cu ajutorul panourilor fotovoltaice
Cazanele pe biomasă reduc cheltuielile şi măresc profitul
Pe piaţa românească au ajuns, cu dată mai recentă, şi centrale de încălzire a locuinţelor, halelor agricole şi industriale, pe bază de biomasă, mult mai economice decât cele pe bază de combustibili convenţionali
Fiţi independent energetic!
Deţineţi o exploataţie agricolă, silvică, o cabană şi pur şi simplu vă gândiţi să deveniţi independent din punct de vedere energetic?
Mai multe Tehnologii Agricole