HARGHITA - prima fabrică de bioetanol şi biogaz

„Folosind produse agricole din zonă, de la sfeclă până la porumb, vom produce bioetanol. Apoi, din borhotul rezultat se va obţine biogaz, pe care-l vom folosi pentru nevoile firmei, iar resturile vor fi compostate şi se vor utiliza ca îngrăşământ. Practic, nimic nu se pierde”, a declarat Andras Csaba, directorul firmei care va implementa proiectul, citat de Agerpres.

Contează cantitatea, nu calitatea

În zonă sunt peste 12.000 ha de teren necultivate, întrucât oamenii nu au unde să-şi valorifice produsele. „Pentru noi nu e importantă calitatea, ci doar cantitatea produselor. Şi încercăm să creştem numărul de producători agricoli din zonă, oferindu-le o piaţă de desfacere şi pentru produse de calitate mai slabă”, a mai spus acesta.

Construcţia va începe, cel mai probabil, în primăvara anului viitor, iar fabrica va începe să funcţioneze, cel mai târziu, în 2013. Valoarea totală a investiţiei este de 6,5 mil. euro, din care 3 mil. euro vor fi asiguraţi printr-un proiect cu fonduri europene. Fabrica va oferi 15 noi locuri de muncă, iar alte 100 de persoane, de la care vor fi achiziţionate produsele agricole, vor avea de câştigat.

În prezent, România importă anual 100.000 tone de bioetanol.

BUZĂU

Soiuri rare de legume

Roşiile în formă de gogoşari sau de ardei gras, ardeiul iute în formă de lalea sau de buchet de flori, castraveţii cu ţepi sau antidiabetici sunt doar câteva din cele peste 20 de soiuri din Asia şi din America Latină aclimatizate în acest an pe loturile experimentale ale Staţiunii de cercetare legumicolă din Buzău.

„Am primit seminţele unor soiuri rare din Nepal, India, China sau din ţările Americii Latine, iar rezultatele sunt promiţătoare. Condiţiile climatice din zona Carpaţilor de Curbură şi solul din această zonă în care acestea au fost cultivate s-au dovedit propice acestor specii rare”, a declarat, citat de Agerpres, şeful Laboratorului de genetică şi ameliorare al Staţiunii, Costel Vânătoru.

Potrivit acestuia, cel mai bine s-a adaptat castravetele antidiabetic, care produce insulina verde, dar şi pepenii cu arome de coniac, de ananas sau de kiwi. „Staţiunea de cercetări legumicole din Buzău are în portofoliu aproape 1.000 de soiuri autohtone, dar doreşte să contribuie la conservarea patrimoniului genetic mondial prin aclimatizarea în fiecare an a câtorva specii rare, mai puţin cunoscute europenilor”, a mai spus cercetătorul din Buzău.

BOTOŞANI

Străinii deţin peste 10% din teren

Peste 10% din suprafaţa agricolă arabilă a judeţului Botoşani aparţine unor cetăţeni străini. Austriecii, germanii, danezii şi italienii deţin, în prezent, aproape 30 mii ha din cele cca. 275 mii ha de teren arabil din judeţ, potrivit directorului executiv adjunct al DADR Botoşani, Florin Marţolea.

Cea mai mare suprafaţă de teren arabil, de 4.701 ha, a fost achiziţionată de societatea Agraria Nord, ce aparţine omului de afaceri austriac Gerald Schweighofer. Un italian deţine, prin firma Agricola Prut, 4.264 ha teren, iar un danez lucrează, prin societatea Arland Răchiţi, 2.334 ha.

Investitorii străini în agricultură sunt atraşi de valoarea scăzută a terenurilor, de calitatea solului, dar şi de forţa de muncă ieftină din acest sector. „Sunt şi investitori care sunt sprijiniţi de către statele din care provin ca să cumpere terenuri în România, Bulgaria sau Ungaria, primind subvenţii. În plus, venind în România, primesc şi aici subvenţii. Astfel, vin cu utilaje, lucrează terenul şi profitul pleacă în ţara lor de origine”, a afirmat Marţolea, citat de Agerpres.

ŞTIRI

VRANCEA
Fabrică de compost pentru Pleurotus

O cooperativă din judeţul Vrancea - Cooperativa Agricolă Compostar - a început, în comuna Năneşti, construcţia singurei fabrici de compost pentru ciupercile Pleurotus din România.

Investiţia, derulată cu finanţare din fonduri europene şi cu o valoare de peste 4 mil. euro cu tot cu TVA, presupune construcţia unei fabrici de compost cu o capacitate de 20.000 tone/an, a unei ferme proprii de cultură a ciupercilor Pleurotus, care va fi exploatată ca şi zonă de certificare pentru producţia de compost livrată, dar şi a unei fabrici de procesare a ciupercilor, care va prelua materie primă de la fermieri.

Preţul compostului produs la Năneşti va fi mai mic cu cel puţin 20% faţă de cel importat din Ungaria, de exemplu, la care se adaugă şi economiile la transport. Investiţia trebuie să fie funcţională în septembrie 2012.

LEGUME ŞI FRUCTE
Producţii mai mari în 2011

Producţia de legume şi de fructe a crescut semnificativ în acest an, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, prezentate la sfârşitul lunii septembrie a.c.. Astfel, până în iulie 2011, a fost realizată o producţie de legume de 1.824.837 tone, faţă de 1.213.908 tone în aceeaşi perioadă din 2010, cu creşteri importante la tomate, ardei, varză, ceapă.

La producţia de fructe, datele ministerului indică 281.869 tone de fructe obţinute până în iulie 2011, faţă de 193.504 tone, în iulie 2010, cu creşteri semnificative la măr, prun, cireş.