Criza blochează investiţiile în agricultură

„Atâta timp cât agricultura e neglijată, suntem în moarte clinică”

Andrei Marcel, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine

Încă nu am reuşit să resimţim criza, dar dacă Guvernul şi Ministerul Agriculturii nu vor da subvenţiile la timp o s-o resimţim cu siguranţă. Pe de altă parte, noi suntem acum abia la faza de fătări, deci încă nu putem şti ce va fi când vom ieşi pe piaţă. Doar când vom ieşi cu marfa, o să putem aprecia exact cum stăm… Deocamdată, suntem în stand by, cum se zice… Sigur că suntem şi noi atenţi la ceea ce se întâmplă în lume şi asta ne îngrijorează.

Am mai spus şi repet: atâta timp cât agricultura e neglijată, suntem în moarte clinică. Noi avem nevoie de măsuri concrete pe cel puţin 20-30 de ani. Dar mare atenţie: politica agricolă trebuie făcută de Guvern în colaborare cu producătorii, şi nu doar între politicieni.






"Cred că mai rău de atât nu se poate”

Dorel Butari, director Semtest Craiova

Noi deja suntem afectaţi de criza economică şi încă foarte puternic. Spre exemplu, abia recent am primit o parte din bani, deconturile pentru facturi emise în 2008. Pentru continuarea activităţii suntem obligaţi să vindem active, altfel ne blocăm. Avem de încasat 20 de miliarde de lei, contravaloarea a 300 de mii de doze de material seminal, date pe piaţă şi rămase neachitate. Ce vreţi să vă spun mai mult? Cred că mai rău de atât nu se poate. Decât eventual să închidem integral activitatea.

Guvernul nu trebuie să facă altceva decât să-şi respecte angajamentele. Să nu ne încurce! Dacă afirmă că sprijină asociaţiile de crescători de animale, atunci să le sprijine. Ori să ne lase în pace. Noi rezistăm dacă nu ne încurcă. Aşadar este extrem de simplu, nu-i aşa?






„Doctorii de la Direcţia sanitar-veterinară nu-s doctori, ci poliţişti”

Ioan Mihalca, crescător de taurine, judeţul Maramureş

În ceea ce mă priveşte, cel puţin în momentul de faţă, pot să spun că pe mine criza nu mă afectează deloc. Eu deţin 50 de vaci şi mă străduiesc să mă organizez cât pot de bine. Aş putea spune chiar că, dimpotrivă, într-o oarecare măsură, criza mai cerne lucrurile. Nu în ultimul rând, toţi ar trebui să ştie că dacă nu muncesc, nu au.

Ce ar mai trebui făcut? Ministerul Agriculturii ar trebui categoric să fie mai aproape de oameni, dar nu să fie un fel de poliţist peste noi. De exemplu, doctorii de la Direcţia sanitar-veterinară nu se comportă ca nişte doctori, ci ca nişte poliţişti. Ei ar trebui să vină cu informaţii, să meargă pe teren, nu să stea prin birouri toată ziua. Prea multă politică şi prea puţină muncă. Iar atâta politică nu îi ajută pe fermieri.






„Nu este recomandată stoparea bruscă a finanţărilor”

Annamaria Varga, director Munax, dealer utilaje şi maşini agricole

Suntem afectaţi, cu atât mai mult cu cât specificul societăţii este în domeniul agriculturii, care, la ora actuală este marginalizată de politica agrară a statului, din cauza nerespectării graficului de subvenţii acordate precum şi a greutăţilor create în accesarea fondurilor europene.

Această stare este influenţată în mod nefavorabil de politica băncilor privind acordarea creditelor, ceea ce îngreunează accesul la finanţare. Noi ne adaptăm condiţiilor prezente, prin regruparea resurselor proprii, şi încercăm să-i sprijinim pe partenerii noştri în limitele posibile.

În nici un caz nu este recomandată stoparea bruscă a finanţărilor. Ar fi necesară o analiză cât mai detaliată cu privire la crearea unor facilităţi financiare pentru obiective direct productive, în special pe domeniul agricol. Considerăm necesară abordarea unui plan pe termen lung, coerent, conceput pentru condiţii de criză. Este prioritar ca statul să-şi respecte termenele şi condiţiile de acordarea a subvenţiilor stabilite din bugetul naţional.



 

„Cea mai mare parte a finanţării producţiei avicole se face din fonduri proprii”

Ilie Van, preşedinte Uniunea Crescătorilor de Păsări din România

Criza economică ne poate afecta în primul rând la nivelul finanţării aviculturii. Creditele de producţie sunt în momentul de faţă prohibitive, prin dobânzile practicate de bănci, iar creditele de investiţii pe termen lung cu graţie şi dobândă mică nu au existat niciodată în România.

De asemenea, programele de finanţare prin fonduri structurale nu operează la nivelul aşteptat. Din 2007, de când s-a demarat programul european, avicultura nu a beneficiat de nici un ban pentru investiţii. În momentul de faţă, cea mai mare parte a finanţării producţiei se face din fonduri proprii, însă şi acestea sunt limitate, întrucât piaţa produselor agricole nu funcţionează normal, producţiile de carne şi ouă fiind vândute sub costuri, pentru perioade lungi. Din cauza subfinanţării aviculturii şi a nefuncţionării corecte a pieţei produselor avicole, nici investitorii străini nu se grăbesc să vină spre noi.

Aşteptăm de la autorităţi să acţioneze rapid la nivelul aviculturii, prin câteva pârghii, şi anume: sprijinirea prin programul de îmbunătăţire a calităţii produselor avicole (Legea numărul 125/2007) a producătorilor de carne de pasăre şi ouă de consum, dar acest sprijin financiar să se plătească mai rapid, şi nu după două-trei luni, cum se întâmplă acum; intervenţia autorităţilor la nivelul UE pentru prelungirea aplicării sprijinului prin ajutoare de stat şi după 2009, întrucât acest program a fost aprobat doar pe trei ani; la nivelul creditării investiţiilor solicităm găsirea unor soluţii de cofinanţare a proiectelor din fonduri structurale europene; la nivelul creditării producţiei, solicităm promovarea de urgenţă a actelor normative pentru acordarea bonificaţiei la creditele accesate conform Legii numărul 150/2003 (Legea creditului agricol), întrucât suntem în luna martie şi această decizie nu a fost promovată. În ceea ce priveşte piaţa produselor avicole, solicităm o mai mare implicare a MAPDR în a face ordine în piaţă, prin eliminarea sau reducerea evaziunii fiscale, din cauza neplăţii TVA de către importatorii de produse avicole şi, de asemenea, o exigenţă mai mare în ce priveşte calitatea, siguranţa alimentară şi trasabilitatea pentru produsele aduse din afară şi comercializate pe piaţa noastră.