Când n-o mai fi subvenţia, cine-o să mai vrea păşunea?

Problemele păşunilor comunale şi a plăţilor pe suprafaţă pentru acestea sunt un subiect pe care revista Ferma îl analizează de mai bine de doi ani. Lacunele legislative şi cazurile particulare care ne-au fost supuse atenţiei ne-au determinat să facem acest demers jurnalistic, care trebuie tratat ca atare.

Nu avem atribuţii juridice pentru a trage la răspundere pe cineva, avem însă posibilitatea realizării unei documentaţii serioase şi responsabile, prin care să redăm clar anomaliile din legislaţie şi efectele dezastruoase ale aplicării acesteia.

Argumentele şi trimiterile legislative pe baza cărora am analizat subiectul sunt susţinute şi de răspunsurile primite la întrebările pe care le-am adresat Ministerului Agriculturii şi APIA.

Cine are dreptul să depună cerere la APIA?

Normalitate: reglementările europene precizează foarte clar că utilizatorul păşunii este crescătorul de animale. Cine utilizează păşunea, are şi obligaţia de a o întreţine. Iar cine o întreţine, primeşte şi banii destinaţi întreţinerii ei.

Anomalie legislativă: şi la noi, la o primă vedere, lucrurile stau cam la fel. Doar că acolo unde nu sunt crescători de animale sau dacă sunt crescători, dar aceştia nu depun cereri pentru concesionarea păşunii, atunci Consiliul Local (CL) are dreptul să solicite subvenţia pe suprafaţă, în calitatea sa de administrator al păşunii. Aici apar două aspecte.

Unul se referă la punctul 2, litera c) din declaraţia de eligibilitate a Consiliului Local, prevăzută în Ordinul 41/2010: “suprafeţele pentru care solicităm plata NU sunt utilizate de către alţi fermieri. Utilizarea păşunilor comunale de către alţi fermieri, chiar în condiţiile în care pentru aceste terenuri nu sunt încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau nu se încasează taxe de păşunat, determină neeligibilitatea acestora”.

Adică, pe suprafaţa de păşune pentru care cererea o depune consiliul local, nu au voie să intre alte animale, decât cele ale primăriei, dacă le are în proprietate! Ori, în timp ce MADR emite astfel de prevederi, în ţară multe dintre primării anunţă crescătorii că anul acesta cererea pentru subvenţia pe suprafaţă o depune consiliul local, iar crescătorii pot folosi păşunea în continuare în mod gratuit (pentru că e ILEGAL ca un CL să ia şi banii de la APIA şi să încaseze şi taxe de păşunat!). Prin urmare, dacă urmărim prevederile Ordinului 41, această situaţie duce în mod direct la neeligibilitatea Consiliului Local!!!

CL-urile îşi fac propria lege

Un al doilea aspect este legat de faptul că, deşi toate asociaţiile şi federaţiile crescătorilor de animale au solicitat excluderea de la plăţile directe pentru păşune a consiliilor locale, acestora din urmă li s-a dat, se pare, şi mai multă "libertate".

Doar aşa se explică de ce în ultima perioadă apar consilii locale care reziliază fără drept de apel contracte de concesionare sau închiriere a păşunilor comunale încheiate cu crescătorii şi care sunt perfect valabile, invocând tot felul de nerespectări ale prevederilor contractuale.

Ba mai mult - şi deja avem multe sesizări în acest sens, pe care le analizăm - primarii refuză categoric chiar şi să înregistreze cereri de concesionare venite din partea crescătorilor de animale, spunând tare şi răspicat că anul acesta CL-ul va depune dosarul la APIA pentru subvenţie!

Ordinul 41: prevederi de dragul prevederilor

Conform Ordinului MADR nr. 41/2010, reprezentanţii consiliilor locale trebuie să completeze, „alături de celelalte documente conţinute de formularul de cerere unică de plată pe suprafaţă, şi Anexa Nr. 1 - Declaraţie de eligibilitate pentru suprafeţele de pajişte permanentă utilizată de consiliile locale. Prin acest document, consiliile locale declară pe proprie răspundere că pe suprafeţele pentru care solicită sprijin nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere, nu se încasează taxe de păşunat şi că vor desfăşura propria activitate agricolă”.

Am descris anterior cum "rezolvă" CL-urile problema contractelor încheiate cu crescătorii înainte de apariţia acestui ordin.

Printre angajamentele pe care şi le ia consiliul local în ceea ce priveşte desfăşurarea propriei activităţi agricole pe păşune, este şi acela că "au consultat crescătorii de animale pentru stabilirea modului de gospodărire a păşunii - conform alin. 2, art. 18 din Legea 72/2002".

Am vrea şi noi să vedem vreun consilier consultând crescătorii de animale şi putem spune atunci că le-am cam văzut pe toate! Desigur, atâta timp cât declaraţia e pe proprie răspundere dar nu răspunde nimeni pentru ea, totul este posibil... Chiar dacă APIA ne declară că "solicitarea plăţii pe suprafaţă fără respectarea acestor condiţii este considerată solicitare de plăţi necuvenite şi supradeclarare a terenurilor agricole”. Le şi verifică cineva???

Cine şi ce controlează?

APIA verifică dacă s-au respectat Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu, şi nu dacă subvenţia a fost întrebuinţată pentru întreţinerea păşunii sau în alt scop, pentru că, aşa cum ne-a informat Biroul de presă al Agenţiei, “În ceea ce priveşte destinaţia fondurilor europene acordate ca sprijin pe suprafaţă, menţionăm faptul că în nici un regulament european şi nici în legislaţia naţională nu este specificată în mod expres destinaţia sumelor primite de către fermieri. Având în vedere faptul că sunt fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală, este RECOMANDAT ca acestea să fie utilizate în scopul exploatării şi/sau întreţinerii terenului agricol.”

Controalele APIA se fac pe eşantioane şi în baza sesizărilor. La control se verifică îndeosebi prevederile GAEC 10 - evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai sunt exploatate pentru producţie şi GAEC 7 - menţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an.

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 prevede foarte clar că "suprafaţa agricolă inclusă în schema de plată unică pe suprafaţă reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizată a acestor state care este menţinută în bune condiţii agricole, indiferent dacă se află sau nu în exploatare".

Ne întrebăm, totuşi, cine este proprietarul de drept al păşunii: primăria sau comunitatea? Ministerul Agriculturii ne-a precizat că "păşunile au fost trecute în proprietate privată a localităţilor, şi date în administrarea consiliilor locale, conform prevederilor Hotărârii nr. 890/2005. Legislaţia care se aplică pentru păstrarea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor aflate în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor este armonizată cu legislaţia europeană".

Armonizată poate, dar aplicată în nici un caz! În baza prevederilor regulamentelor europene, care ar trebui aplicate şi la noi, consecinţele neîntreţinerii suprafeţelor de păşunat sunt dintre cele mai grave.

Doar în România e fiecare cu legea lui. Nimeni nu verifică starea dezastruoasă a păşunilor, nimeni nu verifică unde s-au dus taxele de păşunat, dar toată lumea e foarte interesată de banii pe suprafaţă!
Aşadar, la noi, pajiştile comunale sunt proprietatea privată a comunelor, dată în administrare consiliilor locale. {i tocmai de aceea, unii consilieri consideră că sunt îndreptăţiţi să verifice destinaţia banilor europeni, deşi nimeni nu le-a dat acest drept.

Ori dacă Primăria îşi arogă, prin contractul de concesionare a păşunii către crescător, dreptul de a verifica dacă agricultorul a utilizat fondurile de la UE pentru păşune, ne întrebăm de ce n-ar verifica APIA destinaţia acestor bani, măcar acolo e evident că nici subvenţia, dar nici alţi bani (taxele de păşunat, spre exemplu) n-au intrat în păşune?

UNA SE DISCUTĂ, ALTA SE EXECUTĂ

În data de 7 martie am avut o intervenţie în direct la emisiunea "Viaţa Satului", al cărei invitat era Florin Faur, director general APIA. Întrebarea adresată directorului APIA a fost dacă anul acesta consiliile locale pot depune sau nu cereri privind plata pe suprafaţă pentru păşunile comunale?

Întrebarea era firească în condiţiile în care la începutul acestui an, la o întâlnire a crescătorilor de animale din judeţul Timiş, Florin Faur, pe atunci director al APIA Timiş, spunea tare şi răspicat că de anul acesta consiliile nu mai pot depune cereri! E drept că în acel moment se ştia că ministrul Mihail Dumitru va semna ordinul prin care să se legifereze această excludere.

Numai că, între timp, au intervenit discuţii cu Ministerul Administraţiei şi cu reprezentanţii consiliilor locale din România, care au schimbat complet demersul iniţial.

Florin Faur spune că există trei tipuri de primării: cele care concesionează păşunile crescătorilor de animale, cele care solicită subvenţia şi respectă legea şi primăriile care iau subvenţia, dar nu respectă condiţiile de eligibilitate. "Tocmai de aceea s-a ajuns la această formă finală, în care şi consiliile au rămas eligibile", adaugă directorul APIA.

Pe de altă parte, Florin Faur spune că Ordinul 41 a schimbat puţin lucrurile, în sensul că "merge spre nişte chestiuni mai rigide", dar că încă planează asupra problemei un mic procent de ambiguitate, cum ar fi exemplul acelui "se recomandă” concesionarea pe zece ani.

Deşi probabil că nimeni nu-i va urma sfatul, directorul APIA spune că “poate ar fi bine ca în acele locaţii unde consiliile locale vor să solicite (subvenţia pe suprafaţă n.r.), s-o lase mai pe sfârşitul perioadei de depunere. Este o recomandare, de aşa manieră, încât să aducă, poate, un pic de lumină”.

PRIMĂRIILE POT RĂSPUNDE PENAL!

Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: "vreau să specificăm foarte clar pentru agricultorii crescători de animale: ei sunt cei care vor depune cereri pentru aceste păşuni. Primarii vor depune cereri numai dacă nu le-a fost solicitată respectiva suprafaţă pentru păşunare de către asociaţii sau de către crescătorii de animale. Aici apar două aspecte:

1. Asociaţiile şi crescătorii de animale trebuie să facă dovada de o încărcătură de 0,3 unităţi vită mare pe suprafaţă, ca să primească acea subvenţie, pentru ca să nu mai se tot facă asociaţii de astea fantomă, tot prin intermediul Primăriei.

2. Dacă se face dovada că agricultorii sau asociaţiile au cerut la Primărie arendarea/concesionarea acestor terenuri, şi ele n-au fost date, iar primăria a depus cerere pentru a primi acel sprijin, se anulează sprijinul şi vor răspunde inclusiv penal!

Sunt două lucruri esenţiale care au apărut în acest an faţă de anii trecuţi. Asta am vrut să specific foarte clar pe înţelesul agricultorilor şi al primarilor. Domnul director (al APIA, Florin Faur, n.r.) a explicat bine, dar tehnic.

Eu am vrut să explic mai popular. Primăriile sunt eligibile pentru suprafeţele care n-au fost solicitate pentru arendare/concesionare de către crescătorii de animale sau asociaţii”.
(intervenţie în direct la emisiunea "Viaţa Satului", în 7 martie a.c.)