Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni

 
 
1 2 3 4 5
Actualitate, 05 Feb 2010 - 13:00, 0 comentarii
Camere agricole

După interminabile discuţii, întâlniri, tergiversări şi propuneri, Hotărârea privind înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene a fost publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2009.

Imediat, consiliile judeţene au trecut la treabă, votând înfiinţarea Camerelor, ca instituţii publice descentralizate, subordonate consiliilor şi coordonate tehnic prin transferul personalului de la oficiile judeţene de consultanţă agricolă.



Bătălia mare se dă, bineînţeles, pentru posturile de conducere, în care s-au instalat deja confortabil, în multe judeţe, politicieni de diverse culori şi nuanţe. Şi asta, în condiţiile în care, conform Proiectului de lege din 2008, "Biroul permanent al Camerelor Agricole Judeţene va fi format din 7 membri: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 5 membri, toate persoane cu studii medii sau superioare în domeniile agricol, cu vechime de cel puţin 3 ani în activităţile agricole. Preşedintele va fi obligatoriu agricultor în activitate şi va fi ales de către Adunarea Generală din rândul reprezentanţilor aleşi, prin vot direct şi secret, la fel ca şi ceilalţi membri ai Biroului permanent".

Atât la nivel judeţean, cât şi naţional, Camerele Agricole vor fi formate din membrii aleşi şi din aparatul tehnic operaţional, alcătuit din personal angajat pe bază de contract, rezultat, iniţial, din preluarea de către Camerele Agricole a resurselor umane, financiare şi de patrimoniu aparţinând Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă, urmând ca ulterior, fiecare Cameră Agricolă să-şi stabilească, în funcţie de necesităţi, personalul din aparatul tehnic, ce va fi scos din sistemul bugetar şi va putea fi angajat şi salarizat pe bază de competenţă şi performanţă.

De la proiect la actul normativ propriu-zis, de la modelele europene viabile la modelul românesc total greşit, ce nu poate depăşi sfera grupurilor de interese, Camerele Agricole par să urmeze un curs cu care ne-am obişnuit deja: schimbăm numele, dar păstrăm conţinutul, schimbăm conducerea cu o alta, şi mai uşor de controlat politic, promitem multe şi nu facem mai nimic. Cel puţin la prima vedere, elementul de bază al funcţionării camerelor agricole - agricultorii - par să fi fost săriţi complet din schemă.

De ce? Este suficient să aruncăm o privire peste atribuţiile şi libertatea decizională a acestor structuri ale agricultorilor în statele europene, şi vom înţelege teama funcţionarilor publici de la noi şi, evident, strângerea de inimă şi de buzunar când vine vorba să cedeze "puterea" agricultorilor.

De exemplu, un aspect important se referă la obligativitatea consultării Camerelor Agricole Judeţene de către toate organismele şi instituţiile, inclusiv ale Administraţiei publice locale, prealabil luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, implementare a unor industrii ce ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

FNPAR: Această structură nu reprezintă interesele agricultorilor

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a solicitat anularea prevederilor Hotărârii de Guvern privind înfiinţarea Camerelor Agricole, considerând că nu „reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale”.

Aşa cum a fost gândită de la bun început, această structură are un caracter asociativ autonom, cu personalitate juridică şi este finanţată de la bugetul de stat, bugetele judeţene şi prin autofinanţare. Potrivit însă FNPAR, formula agreată de guvern îşi pierde caracterul independent, tocmai prin faptul că administraţia de la nivelul judeţelor este dependentă direct de banii publici.

Acest tip de abordare nu reprezintă interesele agricultorilor ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale, care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva «fidel» la conducerea unei instituţii publice”, susţin reprezentanţii FNPAR, care solicită aparatului politic „să revină asupra HG 1609/30 decembrie 2009 şi să-şi îndrepte atenţia către un proiect care să ducă la apariţia unei instituţii conduse de agricultori şi pentru agricultori”.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Actualitate

România, ţară scumpă -...
Cosmin Trif , 06 Aug 2010 - 9:00, 0 comentarii
Recentele măsuri de austeritate luate de Guvern dar şi inundaţiile sunt pe cale să genereze scumpiri în lanţ ... [ continuare ]
Indiferenţa Ministerului...
Olivia FIRI , 05 Aug 2010 - 14:00, 0 comentarii
Nemulţumiţi de lipsa de reacţie a reprezentanţilor Ministerului Agriculturii faţă de situaţia ajutoarelor de ... [ continuare ]
Alpego Agro Show
Ferma , 30 Jul 2010 - 11:00, 1 comentarii
Alpego, împreună cu partenerii săi de pe zona de vest, Tehnologia Agricolă S&M Pădureni și ProdAgro Tehnic Arad ... [ continuare ]
Calea laptelui la......
Ferma , 22 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Procesatorii şi producătorii din industria laptelui îşi văd ameninţate în mod serios interesele de pe piaţa ... [ continuare ]
„Ziua grâului” la Diosig
Ferma , 21 Jul 2010 - 15:00, 0 comentarii
Peste 250 de fermieri, alături de distribuitori şi reprezentanţi ai companiilor producătoare de seminţe, au ... [ continuare ]
Un trio pentru viitor...
Ferma , 16 Jul 2010 - 11:00, 0 comentarii
A opta ediţie a Expoziţiei Internaţionale de echipamente şi produse din domeniul alimentaţiei, agriculturii, ... [ continuare ]
Grupul Agricover intră pe...
Ferma , 15 Jul 2010 - 10:00, 0 comentarii
Grupul Agricover, unicul furnizor de produse şi servicii integrate pentru agricultură, axat până de ... [ continuare ]
APIA şi-a făcut planul.... Teoretic, dacă ne luăm după comunicatele APIA, lucrurile ar sta cu totul altfel. Practic, cu girul multor agenţii ... [ continuare ]
Vaca, păgubita agriculturii În data de 18 iunie 2010, membrii Comitetului Director al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România ... [ continuare ]
Când n-o mai fi... În legislaţia europeană, termenul folosit pentru a numi beneficiarul plăţilor SAPS este "agricultorul”. ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

    • Momentan nu sunt articole comentate
 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
Borceagul de toamnă

La scurt timp după anul 1990, cei care conduceau agricultura României au desfiinţat sistemul naţional de producere a seminţelor, care a fost conceput pentru o agricultură cooperatistă şi de stat, deci nepotrivit unei agriculturi private, a cărei naştere se aştepta.



Utilaje Güttler la Voiteg

Centrul Româno-German de Pregătire şi Perfecţionare Profesională în Domeniul Agriculturii din localitatea Voiteg a făcut un pas important pentru pregătirea fermierilor care doresc să se specializeze în domeniul întreţinerii şi exploatării maşinilor agricole, prin stabilirea unei colaborări cu firma Guttler.



“Paradisul legumelor”, o lecţie de business

Săturându-se să vadă doar la televizor cum se poate face agricultură performantă, legumicultorii din judeţul Arad s-au încumetat să spargă tiparele înfiinţând, după lege, primul grup de producători legumicoli din România.



Energie produsă în fermă

În ultimii ani, subiectul securităţii energetice, a independenţei energetice şi obţinerii de energie din materii prime care se pot reface într-un timp scurt (resurse regenerabile), a devenit atât de popular încât a depăşit nivelul discuţiilor din mediile ştiinţifice sau guvernamentale, iar acum se bucură de interesul oamenilor de rând.



Gardul electric şi organizarea păşunatului

Reprezintă mijlocul cel mai eficient pentru organizarea păşunatului în tarlale pentru protecţia animalelor domestice împotriva animalelor sălbatice prădătoare sau pentru delimitarea padocurilor pentru animale.



Condiţii tehnologice pentru reuşita culturii de lucernă

O CULTURĂ REUŞITĂ

Investiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă, de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată.



Structura unei bucătării furajere pentru fermele zootehnice

Bucătăriile furajere (F.N.C.-urile sau micro F.N.C.-urile) sunt sisteme complexe care se folosesc pentru prepararea hranei animalelor din fermele zootehnice. În funcţie de productivitatea lor, ele se compun, în principiu, din următoarele elemente: silozuri de materii prime; silozuri de produs finit; mori; amestecătoare; dozatoare pentru premixuri; dozatoare de ulei; utilaje de transfer materii prime şi produse finite; computere de proces şi accesorii; echipamente electrice şi accesorii.



De la gunoiul de grajd la energia electrică

Cererea tot mai mare de energie şi preţul ridicat al ţiţeiului şi al gazelor naturale constituie, fără doar şi poate, un subiect de actualitate. Acest lucru a dus la un interes crescând al oamenilor în găsirea de surse de energie regenerabilă, cum sunt biocombustibilii, deşeurile celulozice, vântul, energia solară sau gunoiul de grajd.



Biogazul, protectorul neconvenţional al mediului

Cei care au lucrat în sectorul creşterii animalelor în timpul socialismului ştiu că a fost o perioadă în care s-a discutat foarte mult şi chiar s-au construit staţii de producere a biogazului din dejecţii de animale. Din anumite motive entuziasmul a trecut şi biogazul a „fâsâit” slab până s-a stins.



OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.




Mai multe Tehnologii Agricole