Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni

 
 
1 2 3 4 5
Actualitate, 05 Feb 2010 - 13:00, 0 comentarii
Camere agricole

După interminabile discuţii, întâlniri, tergiversări şi propuneri, Hotărârea privind înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene a fost publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2009.

Imediat, consiliile judeţene au trecut la treabă, votând înfiinţarea Camerelor, ca instituţii publice descentralizate, subordonate consiliilor şi coordonate tehnic prin transferul personalului de la oficiile judeţene de consultanţă agricolă.



Bătălia mare se dă, bineînţeles, pentru posturile de conducere, în care s-au instalat deja confortabil, în multe judeţe, politicieni de diverse culori şi nuanţe. Şi asta, în condiţiile în care, conform Proiectului de lege din 2008, "Biroul permanent al Camerelor Agricole Judeţene va fi format din 7 membri: 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 5 membri, toate persoane cu studii medii sau superioare în domeniile agricol, cu vechime de cel puţin 3 ani în activităţile agricole. Preşedintele va fi obligatoriu agricultor în activitate şi va fi ales de către Adunarea Generală din rândul reprezentanţilor aleşi, prin vot direct şi secret, la fel ca şi ceilalţi membri ai Biroului permanent".

Atât la nivel judeţean, cât şi naţional, Camerele Agricole vor fi formate din membrii aleşi şi din aparatul tehnic operaţional, alcătuit din personal angajat pe bază de contract, rezultat, iniţial, din preluarea de către Camerele Agricole a resurselor umane, financiare şi de patrimoniu aparţinând Oficiilor Judeţene de Consultanţă Agricolă, urmând ca ulterior, fiecare Cameră Agricolă să-şi stabilească, în funcţie de necesităţi, personalul din aparatul tehnic, ce va fi scos din sistemul bugetar şi va putea fi angajat şi salarizat pe bază de competenţă şi performanţă.

De la proiect la actul normativ propriu-zis, de la modelele europene viabile la modelul românesc total greşit, ce nu poate depăşi sfera grupurilor de interese, Camerele Agricole par să urmeze un curs cu care ne-am obişnuit deja: schimbăm numele, dar păstrăm conţinutul, schimbăm conducerea cu o alta, şi mai uşor de controlat politic, promitem multe şi nu facem mai nimic. Cel puţin la prima vedere, elementul de bază al funcţionării camerelor agricole - agricultorii - par să fi fost săriţi complet din schemă.

De ce? Este suficient să aruncăm o privire peste atribuţiile şi libertatea decizională a acestor structuri ale agricultorilor în statele europene, şi vom înţelege teama funcţionarilor publici de la noi şi, evident, strângerea de inimă şi de buzunar când vine vorba să cedeze "puterea" agricultorilor.

De exemplu, un aspect important se referă la obligativitatea consultării Camerelor Agricole Judeţene de către toate organismele şi instituţiile, inclusiv ale Administraţiei publice locale, prealabil luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, implementare a unor industrii ce ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

FNPAR: Această structură nu reprezintă interesele agricultorilor

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) a solicitat anularea prevederilor Hotărârii de Guvern privind înfiinţarea Camerelor Agricole, considerând că nu „reprezintă interesele agricultorilor, ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale”.

Aşa cum a fost gândită de la bun început, această structură are un caracter asociativ autonom, cu personalitate juridică şi este finanţată de la bugetul de stat, bugetele judeţene şi prin autofinanţare. Potrivit însă FNPAR, formula agreată de guvern îşi pierde caracterul independent, tocmai prin faptul că administraţia de la nivelul judeţelor este dependentă direct de banii publici.

Acest tip de abordare nu reprezintă interesele agricultorilor ci doar pe cele ale conducătorilor administraţiei publice locale, care au astfel posibilitatea de a mai nominaliza pe cineva «fidel» la conducerea unei instituţii publice”, susţin reprezentanţii FNPAR, care solicită aparatului politic „să revină asupra HG 1609/30 decembrie 2009 şi să-şi îndrepte atenţia către un proiect care să ducă la apariţia unei instituţii conduse de agricultori şi pentru agricultori”.


 
 
 
 
Trimite unui prieten articolul Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni
 
Toate campurile sunt obligatorii
 
 
 
 
 
 
Adauga comentariul tau la Camerele Agricole: fără agricultori, doldora de politicieni
 
Toate campurile sunt obligatorii
Daca aveti cont va rugam sa va autentificati
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Articole corelate

Momentan nu sunt articole corelate

Actualitate

Energii regenerabile
Olivia FIRI , 15 Feb 2010 - 15:00, 0 comentarii

Furnizarea energiilor regenerabile este o sarcină importantă a politicii energetice şi de mediu la nivel global. ... [ continuare ]

Pesta porcină face...
Mihai Decun , 11 Feb 2010 - 12:00, 0 comentarii

În condiţiile renunţării la vaccinarea antipestoasă, factorul politic şi riscul reapariţiei pestei ... [ continuare ]

Camerele Agricole: fără...
Ferma , 05 Feb 2010 - 13:00, 0 comentarii

După interminabile discuţii, întâlniri, tergiversări şi propuneri, Hotărârea privind ... [ continuare ]

Bani da, păşune comunală...
Ferma , 03 Feb 2010 - 14:00, 2 comentarii

“Din acest an, doar crescătorii de animale pot depune cereri pentru acordarea plăţilor pe suprafaţă pentru ... [ continuare ]

Mihail Dumitru, nominalizat...
Ferma , 21 Dec 2009 - 15:00, 0 comentarii

Din septembrie 2006, Mihail Dumitru este negociator-coordonator al Programului de Dezvoltare Rurală pentru ... [ continuare ]

Ce are şi ce nu are noul...
Cosmin Trif , 21 Dec 2009 - 14:00, 1 comentarii
După câteva variante, Emil Boc s-a oprit la Mihail Dumitru, ca fiind omul ideal, in situaţia dată, pentru ... [ continuare ]
Cine este Orest Onofrei?
Cosmin Trif , 17 Dec 2009 - 14:00, 0 comentarii

Conform Gândul, pentru postul de ministru al Agriculturii, în noul cabinet Boc, a fost nominalizat ... [ continuare ]

Căpşunarii nu vor să se...
Cosmin Trif , 16 Dec 2009 - 10:00, 1 comentarii

Din cele circa 3-4 milioane de români, câţi estimăm că lucrează în străinatate, o parte ... [ continuare ]

Vreţi un job la APIA?
Cosmin Trif , 14 Dec 2009 - 12:00, 0 comentarii

La prima vedere, un job la APIA înseamnă un loc călduţ, bine plătit, unde nici nu te “omori” cu ... [ continuare ]

Inedit: România,...
Cosmin Trif , 30 Nov 2009 - 11:00, 0 comentarii
În lucrarea Centrului Român de Politici Europene (CRPE), “O ţară şi două agriculturi, România şi reforma ... [ continuare ]

Cele mai citite azi

 

Cele mai comentate azi

 

Abonare Newsletter


 
 
 

 

Poza zilei

 

Forum Agroinfo.ro

Intra acum pe forum
 
 
 
Campania de primăvară

De unde vă procuraţi sămânţa necesară pentru campania de primăvară?






VOTEAZA
 
Va multumim!
Votul dvs. a fost adaugat cu succes!
Alte sondaje agricole
 
 
OVĂZUL – Avena sativa L.
1. Importanţa furajeră

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspândirea cultivării acestei specii în zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. În ţara noastră, în ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind în jur de 100 000 ha.



MEIUL – Panicum miliaceum L.
1. Importanţă furajeră

Deşi din punct de vedere alimentar, meiul este considerată o cereală de mai mică importanţă, valoarea furajeră a acestei specii este mai ridicată datorită următoarelor particularităţi:


Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa)
Are capacitate mare de producţie şi calitate ridicată.

Trifoiul alb (Trifolium repens)
Trifoiul alb are răspândire foarte largã in toate arealele ecologice din tara noastră.

SECARA – Secale cereale L.
Secara este a doua cereală panificabilă după grâu şi se cultivă în zonele mai puţin favorabile pentru cultura grâului: soluri acide sau nisipoase, climă rece şi umedă.

TRITICALE – Triticosecale Witt.
Triticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timp datorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şi de biomasă şi al multiplelor sale utilizări.

SORGUL – Sorghum bicolor (L.) Moench
Sorgul, având origine tropicală (Africa), se cultivă mai mult în regiunile cu climat cald, acid, dar temperat continental, mai ales sorgul furajer.

Creşterea iepurilor - programarea reproducerii
În programarea reproducerii într-o crescătorie de iepuri de casă, este necesar să posedăm câteva cunoştinţe elementare privind particularităţile reproducerii acestei specii.

Abatorizarea iepurilor de casă
În paralel cu dezvoltarea cuniculiculturii (creşterii iepurilor de casă) este necesar să se investească şi în construirea de abatoare pentru tăierea şi prelucrarea iepurilor de casă. În aceste abatoare trebuie să existe un flux de tăiere şi de prelucrare în sistem conveierizat, în condiţii de igienă desăvârşită şi sub control sanitar-veterinar strict.

Rapiţa furajeră
Rapiţa furajerã de toamnã se foloseşte foarte devreme în furajarea animalelor (din a 2-a jumãtate a lunii aprilie) şi ocupã un rol important în conveierul verde.


Mai multe Tehnologii Agricole