3,8 mil. de fermieri, fluierând a pagubă!

Până la sfârşitul acestui an, specialiştii MADR vor să însămânţeze în “ţelina” legislativă o nouă Hotărâre de Guvern (HG) care îi priveşte în mod direct pe aproximativ 3,8 milioane de producători agricoli. În speţă, este vorba despre un act normativ care vine să reglementeze cadrul acordării ajutorului de stat în agricultură pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile.

O lege “întoarsă”

Legea 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură a fost “întoarsă” de la 1 ianuarie 2010 - adică nu mai este în vigoare, deoarece avizul Comisiei Europene a fost valabil numai până la sfârşitul anului 2009. La această dată, “vidul legislativ” este “peticit” cu Hotărârea de Guvern nr. 756 din 21 iulie 2010, prin care s-a instituit o schemă de ajutor de stat, cuprinsă între 50 şi 70 de procente din prima de asigurare aferentă poliţelor încheiate cu societăţile de asigurare-reasigurare.

La masa săracă a despăgubiţilor, numai PJ şi PFA?!

Acum, oficialii ministerului “armonizează” un act normativ cu cerinţele comunitare, prin care urmăresc să excludă de la plata despăgubirilor peste 3,8 milioane de producători agricoli.

Pentru mai multe detalii am cerut lămuriri la MADR. Iată răspunsul primit de la Minister: “În prezent, în cadrul MADR se lucrează la proiectul de HG pentru aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, cu respectarea prevederilor Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele în agricultură şi silvicultură în perioada 2007-2013.

Precizăm că, în conformitate cu Liniile directoare comunitare, menţionate anterior, despăgubirile se acordă pe baza pierderilor de venituri dovedite prin documente contabile” - Tatiana Preda, Director General Direcţia generală politici în sectorul vegetal.

Aşadar, odată cu aprobarea acestei Hotărâri de Guvern, despăgubirile nu se mai calculează din valoarea diminuării producţiei, cum se procedează în prezent, ci în funcţie de pierderile de venit înregistrate în decursul unui an contabil, ceea ce înseamnă că păgubiţii vor aştepta să încheie anul contabil şi abia apoi vor solicita banii de la MADR, iar mai departe circuitul banilor de la stat şi până la… “calamitat”, ar putea fi destul de sinuos şi anevoios.

Totodată, statul nu va putea plăti despăgubiri în caz de calamitate decât acelor fermieri care au o evidenţă contabilă proprie. Principalul criteriu de eligibilitate este ca producătorii agricoli - care au în administrare sau exploatare terenuri agricole, animale, păsări, familii de albine şi peşti - să fie înregistraţi ca Persoană Juridică sau ca Persoană Fizică Autorizată.

Veronica Toncea (foto), director general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), a apreciat iniţiativa legislativă a MADR: „E bine că Ministerul Agriculturii procedează aşa. Se aliniază legislaţia la reglementările comunitare din 2014. Toţi cei care fac afaceri în agricultură trebuie să fie înregistraţi legal: PFA, asociaţii familiale, întreprinderi mici, acestea au forme simple de contabilitate.

Cei care au documente contabile, trebuie să le prezinte pentru a justifica pagubele. Deja, în sistemul bancar, se creditează numai persoanele juridice, persoanele fizice pot accesa credite numai pentru bunuri de folosinţă îndelungată şi pentru nevoi personale. Fermierii trebuie să aibă o formă legală; nu se poate constata o pierdere fără o evidenţă în acte”.

Or, la nivelul ţării, numărul acestora este destul de mic. Conform datelor statistice oficiale, în ţara noastră sunt înregistrate 3.856.000 exploataţii agricole. Dintre acestea, doar 31.000 sunt persoane juridice, marea lor majoritate - 99,2 la sută, respectiv 3.825.000, fiind exploataţii agricole fără a deţine personalitate juridică, producători individuali. De asemenea, doar 5.183 de fermieri sunt constituiţi ca PFA.

Potrivit noului proiect guvernamental, fix un număr de 3.820.393 de producători agricoli individuali vor fluiera a pagubă în caz de calamitate, fără a avea dreptul la despăgubiri.

Fondurile mutuale vor fi sprijinite de UE

În completare, directorul general al FGCR ne-a precizat faptul că prin Reglementările comunitare, începând cu 2014, pierderile de venituri ale producătorilor agricoli în caz de calamitate ar putea fi compensate prin implicarea fondurilor mutuale. În cazul înfiinţării acestor instituţii financiare de către structurile asociative ale fermierilor, UE le va sprijini prin acordarea unei anumite sume de bani, ce va fi ulterior stabilită.

Dilema micului fermier: „calamitat” sau în „abatorul” fiscalizării?!

În condiţiile unui exerciţiu bugetar prudenţial, Executivul vrea să atingă mai multe ţinte. În primul rând, scăderea presiunii asupra bugetului de stat. Practic, să nu mai suporte plata ajutorului acordat fermierilor pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile - secetă, îngheţ, grindină, polei şi ploaie. Şi aşa, bugetul public este sărac lipit pământului. Apoi, fiscalizarea micilor producători agricoli, transformarea acestora în PFA şi, bineînţeles, impozitarea lor.

Şi, nu în ultimul rând, Guvernul urmăreşte armonizarea legislaţiei interne cu normele impuse de Uniunea Europeană.

În acest caz, producătorul agricol are liberul arbitru: ori se transformă în PFA şi intră în „abatorul fiscalizării”, ori va rămâne „calamitat” şi nedespăgubit de către stat, atunci când se produc pierderi de venit cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile.

CE SPUN AGRICULTORII?

În mod cert, noul proiect de act normativ va naşte suficiente discuţii şi nemulţumiri în rândul fermierilor care nu vor mai beneficia de plăţile compensatorii în caz de fenomene meteo nefavorabile. De aceea, am consultat opiniile câtorva lideri ai asociaţiilor profesionale din agricultură, ei înşişi producători agricoli.

O atragere puţin forţată a fermierilor spre impozitare

„Ştiam de existenţa acestui act normativ, care urmăreşte atragerea fermierilor înspre TVA, spre impozitare şi fiscalizare. Este o atragere puţin forţată, dar nu este un lucru rău. Fermierii pot să justifice pierderile pe baza actelor justificatoare, conform legilor în vigoare privind calamităţile”, ne-a declarat Viorel Matei, preşedinte FNPAR.

Fermierii - o vacă de muls?

„Pe noi nu ne-a consultat nimeni. Normal ar fi trebuit să fie o dezbatere publică. Noi, fermierii, avem nevoie să fim protejaţi, mai ales în condiţiile vitrege, cum sunt în acest an. Suntem plătitori de TVA, mă refer la marile exploataţii, plătim impozite la stat, iar statul ar trebui să fie aproape de noi, agricultorii, să nu fim numai o vacă de muls. Orice despăgubire se va da în urma unei taxe ce se plăteşte pentru aceasta. În Statele Unite, spre exemplu, există constituit un fond de risc, din care fermierii sunt ajutaţi cu sume semnificative în caz de calamitate”, ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedinte LAPAR.

Micii fermieri nu se mai asigură

„În general, cei care au suprafeţe mari în exploatare sunt constituiţi în PFA sau societăţi comerciale. Dar micii producători ce lucrează terenuri de câteva hectare, funcţionează în exploataţii agricole fără personalitate juridică. Dar sunt destui fermieri care nu vor să încheie contracte de asigurare agricolă”, ne-a declarat Mircea Ciurea, membru al Asociaţiei Fermierilor Crescători de Bovine - Cluj şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş, dar şi fost preşedinte al FCBR.

Ciurea a detaliat despre „ţeapa” cu apa de ploaie primită anul trecut: „Eu nu am încredere în societăţile de asigurare de la noi, ele lucrează diferit faţă de cei din afară. Din această cauză, mulţi producători agricoli nu mai fac poliţe de asigurare. Am avut o problemă cu o societate de asigurări. În anul 2010, am încheiat o poliţă de asigurare pentru cultura vegetală.

Am avut 40 ha însămânţate cu porumb. În urma ploilor abundente şi a torentelor venite de pe versanţi, 10 ha cu porumb au fost compromise. Comisia s-a deplasat şi a constatat paguba, însă la câtva timp am primit o înştiinţare că nu voi fi despăgubit, deoarece în contract nu este prevăzută compensarea pierderilor prin băltirea apei sau aşa ceva.

Din acel moment m-am lăsat păgubaş şi nu am mai plătit ratele la societatea asigurătoare, că nu se mai merită. Contractele de asigurare pentru animale prevăd cazuri extreme pentru despăgubire, spre exemplu, muşcătura de şarpe, care este foarte rară”.

Agricultura, la voia Celui de Sus!

În concluzie, proiectul de HG pentru “Aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutorului de stat în agricultură pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile”, la care se lucrează în aceste zile pentru a fi aprobat în şedinţă de Guvern, nu va trece neobservat.

Corul nemulţumiţilor, al celor excluşi de la plata daunelor provenite de pe urma calamităţilor, se va face tot mai auzit. Mai ales că pentru agricultori, anul agricol 2012 pare că nu prezintă semne prea încurajatoare. Seceta pedologică, procesul de deşertificare, îngheţul, grindina, poleiul şi ploaia sunt fenomene din ce în ce mai frecvente. Iar, agricultura este încă la… voia Celui de Sus!

PRIMELE DE ASIGURARE

Prea mari pentru fermieri, prea mici pentru asigurători

Prin Hotărârea de Guvern nr. 975 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012, plata primelor de asigurare însumează 42.549 mii lei.

În urma discuţiilor avute cu fermierii rezultă că micii agricultori consideră că primele pentru asigurarea culturilor solicitate de asiguratori sunt prea mari, ele ajungând până la 1,5 procente din suma asigurată. În replică, companiile de asigurare-reasigurare au un alt punct de vedere, diametral opus. Asigurătorii susţin că primele ar fi prea mici în raport cu riscurile preluate, iar pentru ca afacerea să fie profitabilă ar trebui să crească până la circa patru procente.

Exploataţiile mari, interesate de poliţele de asigurare

Din statistica ultimilor ani, poliţele de asigurare agricolă se încheie doar pentru mai puţin de 20 la sută din suprafaţa agricolă a ţării. Cei mai interesaţi asiguraţi, în proporţie de 90 la sută, sunt producătorii agricoli care administrează exploataţii cu suprafeţe de teren mai mari de 100 de hectare.